SUFERINTELE...CA NISTE APE CARE S-AU SCURS


Aceste cuvinte le gasim in Iov 11:16; sunt cuvintele spuse de Tofar din Naama, prietenului sau, Iov.
Atat Tofar din Naama, cat si ceilalti doi prieteni, Elifaz din Teman si Bildad din Suah, au fost buni prieteni ai lui Iov. Ei "s-au sfatuit si au plecat de acasa sa-i planga de mila si sa-l mangaie. Ridicandu-si ochii de departe, nu l-au mai cunoscut. Si-au ridicat glasul si au plans .Si-au sfasiat mantalele, si au aruncat cu tarana in vazduh deasupra capetelor lor. Si au sezut jos pe pamant langa el sapte zile si sapte nopti, fara sa-i spuna o vorba, caci vedeau cat de mare ii e durerea."-Iov 2:11,13.
Mai rar asa prieteni,care au simtit cu adevarat durerea prietenului lor.
Acelasi Tofar din Naama, rosteste cuvintele:
"Iti vei uita suferintele, si-ti vei aduce aminte de ele ca de niste ape care se scurg".-Iov 11:16.
Ce bine ca suferintele , desi ni se par lungi, ele ne parasesc totusi, la cuvantul Domnului!
Iar faptul ca sunt asemanate cu apele care se scurg, ne spune ca intr-adevar, ele nu sunt trimise sa ramana peste noi, ci doar sa actioneze asupra noastra, ca si apele ce curg; ele curata bine locurile peste care trec, apoi invioreaza si dau prospetime.
Daca azi ai suferinte de indurat, nu te speria!
Ele se vor scurge repede, ca apele.
Iar dupa aceea, "vei fi plin de incredere , si nadejdea nu-ti va fi zadarnica".-Iov 11:18.
Da-ne, Doamne, aceasta incredere si nadejde!