Ca si Maria


Text: Luca 1:26-55, 2:1-52.

Despre Maria, mama Domnului Isus, Biblia ne spune doar ca era "o fecioara logodita cu un barbat, numit Iosif, din casa lui David".
Cum Nazaretul era o cetate micuta, se intelege ca Maria era o fata obisnuita, dintr-o familie saraca, o fata care se logodise cu un tamplar.
Ea insasi, cand a cantat cantarea de lauda, dupa ce ingerul i-a adus marea veste, a zis: "Mi se bucura duhul in Dumnezeu, Mantuitorul meu, pentru ca a privit la starea smerita a roabei Sale".
Ei "i s-a facut mare har", pentru ca Dumnezeu a ales-o sa-l aduca pe lume pe Mesia.
-Si noua ni s-a facut mare har , pentru ca si in noi vrea sa se nasca Hristos. Nu fizic, ca in cazul Mariei, ci spiritual, in inima noastra.
Pentru un timp, dumnezeirea a venit sa locuiasca in fiecare dintre noi. Lumea nu poate vedea alt Hristos, decat pe cel ce locuieste in noi.
Maria l-a purtat in pantec, apoi l-a ingrijit ca si copil, pana cand a crescut mare.
In inima noastra, cum se simte Domnul Isus? Este inima noastra un locas placut pentru El?
Oricat am fi de neinsemnati, cel care s-a nascut intr-o iesle, vine si in inima noastra, daca-l primim cu dragoste.
-Primul lucru pe care l-a facut Maria, a fost acela ca a acceptat, zicand: "Iata roaba Domnului, faca-mi-se dupa cuvintele tale".
Acesta este si lucrul pe care trebuie sa-l facem si noi; sa-l acceptam pe Domnul Isus in viata noastra, facandu-l Domn si Mantuitor.
-Apoi Maria "s-a sculat chiar in zilele acelea si a plecat in graba spre munti, intr-o cetate a lui Iuda, ca sa aiba partasie cu Elisabeta, care si ea era insarcinata.
Acelasi lucru trebuie sa facem si noi. Sa parasim "locurile joase" si sa urcam pe muntii trairii sfinte , in partasie cu cei care, de asemenea, sunt "insarcinati" de Domnul, pentru lucrarea Sa.
Nu poti sa faci sa creasca Isus in viata ta, decat fiind in partasie cu Dumnezeu si cu cei mantuiti.
-Maria a avut multe de suferit, acceptand sa-l nasca pe Mesia:
-a riscat sa fie omorata cu pietre, asa cum cerea legea sa se faca celor ce nasc, fara sa fie casatorite
-a riscat sa-l piarda pe Iosif, sa piarda dragostea lui
- a suferit durerile nasterii, desi era fecioara
-a nascut in grajd, intre animale, in cele mai grele conditii, desi il nastea pe Fiul lui Dumnezeu, desi i se spusese ca "El va fi mare si va fi chemat Fiul Celui Prea Inalt; Si Domnul Dumnezeu ii va da scaunul de domnie al tatalui sau David".
-a fost nevoita sa fuga in Egipt, pentru ca Pruncul sfant sa nu fie ucis de Irod.
-l-a ingrijit pe Domnul Isus pana cand s-a facut mare.
Cu toate aceste necazuri, ea s-a considerat binecuvantata, stiind ca "toate neamurile ii vor zice fericita".
S-ar putea ca si noi, primindu-l pe Domnul Isus, sa avem de intampinat unele greutati si necazuri[neacceptare in partea familiei, dispret din partea lumii etc.]
Cu toate acestea, sa nu dam inapoi, ci sa facem totul ca Hristos sa creasca mare in viata noastra, sa nu ramana doar un prunc.
-Uneori, Maria nu l-a inteles pe Domnul Isus, desi era mama lui.
Luca 2: 49, 50: El le-a zis: "De ce m-ati cautat? Oare nu stiati ca trebuie sa fiu in casa Tatalui meu?"-atunci cand, la varsta de 12 ani, Domnul Isus ramasese in templu.
Ioan 2:4: "Ce am eu a face cu tine, femeie?"-la nunta din Cana
Matei 12:48-50: "Cine este mama mea si care sunt fratii mei? Apoi a intins mana spre ucenicii sai si a zis: "Iata mama mea si fratii mei! Caci oricine face voia Tatalui Meu care este in ceruri, acela imi este frate, sora si mama".
Cu toate acestea, Maria nu s-a indoit de El. La nunta a spus slugilor "sa faceti tot ce va va zice", iar in celelalte cazuri a tacut, dar "pastra toate cuvintele in inima ei si se gandea la ele".[Luca 2:19].
Se poate ca si noi sa nu intelegem multe lucruri care ni se intampla, dupa ce l-am primit pe Isus.
Unii cred ca daca se vor pocai, le vor merge toate struna, pe pamantul acesta[afaceri, viata de familie, avere, succes].E adevarat ca cei credinciosi sunt binecuvantati in tot ce fac, dar Domnul Isus a spus: "In lume veti avea necazuri". Poti avea o viata de binecuvantare, dar pot veni si incercari si necazuri, pe care Dumnezeu le ingaduie in viata noastra cu un scop numai de El stiut, spre binele nostru vesnic.
O sora marturisea ca , de cand s-a intors la Dumnezeu, a avut o gramada de probleme, mai multe decat avea cand era necredincioasa.
Dar era bucuroasa si spunea: "Ce bine ca n-am avut aceste probleme inainte de a ma pocai, sigur m-ar fi rapus si as fi ajuns o epava, dar acum, Dumnezeu m-a intarit si am ramas in picioare!"
Bucuria si speranta ce-ti umplu sufletul, iti dau putere sa invingi orice fel de greutati.
Cu Hristos , nu esti niciodata invins!
-Maria l-a urmat pe Domnul Isus peste tot.
-pe drumurile prafuite ale Galileii si Iudeii, pe unde El umbla, vindecand pe bolnavi si intarind pe cei truditi
-a fost prezenta la cruce, unde chinul i-a fost cumplit, vazandu-l cum moare, rastignit pe o cruce
-a fost in camera de sus, cand Domnul Isus cel inviat s-a aratat ucenicilor.
-dupa inaltare a fost printre ucenici, vestind Evanghelia
Si noi, odata ce l-am primit pe Domnul Isus in viata noastra, trebuie sa-l urmam, chiar daca drumul pe care umblam este greu.
Asa cum Domnul Isus a inviat si s-a inaltat sub ochii ucenicilor, printre care, cu siguranta era si mama lui, Maria, tot asa il vom vedea si noi venind pe nori de slava, daca nu ne departam de El.
Fie ca, sarbatorind acest Craciun, sa primim si noi sa fim locuinta pamanteasca a dumnezeirii, sa facem ca Hristos sa creasca in viata noastra, sa-l urmam pe orice drum si cu orice risc, sa facem ca El sa fie vazut si de altii in viata noastra.
Ajuta-ne, Doamne, sa fim si noi ca si Maria!