Să nu te iei după mulţime ca să faci rău; şi la judecată să nu mărturiseşti trecând de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea.
Exod 23.2
Doi tineri se plimbau pe câmp. La marginea unui ogor zăriră un sărman ţăran trudind din greu la prăşitul manual al porumbului. Ţăranul îşi puse opincile la marginea ogorului şi lucra desculţ. Trecând pe lângă ele, unuia dintre tineri îi veni ideea să facă o poznă şi să râdă de ţăran ascunzându-i opincile.
– Ne vom ascunde după gard şi vom face haz de ţăran văzându-l cum îşi caută opincile.
– Nu, răspunse celălalt. Asta ar fi rău. Putem să facem ceva mai bun. Să punem nişte bani în fiecare opincă. Apoi ne ascundem şi urmărim cum se bucură ţăranul.
– Aşa să fie, răspunse prietenul său.
Iată-i acum pe tinerii noştri, bucurându-se mai înainte de surpriza plăcută, pe care o va avea ţăranul! Puseseră în vârful fiecărei opinci nişte bani înfăşuraţi în paie şi apoi se ascunseră după gard. După o vreme veni şi ţăranul. Mergând greoi de oboseală, se aşeză jos să se încalţe. Puse piciorul drept în opincă... dar ce se întâmpla? Nu putea să se încalţe. Nu cumva era o piatră înăuntru? O luă, o scutură... şi iată că nişte bani înfăşuraţi în paie căzură jos.
Deci, cine ştie să facă bine şi nu face, săvârşeşte un păcat!
Iacov 4.17
Ţăranul încercă să-şi încalţe opinca în piciorul stâng. Din nou aceeaşi surpriză plăcută. Ce bucurie pe sărmanul om! Şi ridicându-şi ochii spre cer, zise: „Mulţumesc Doamne, Dumnezeule bun! Tu ştiai strâmtorarea în care mă găsesc şi ai făcut ca unul din oamenii buni să mă scape din această strâmtorare.“
Lacrimi de bucurie curgeau pe faţa lui arsă de soare. Dar lacrimi de bucurie curgeau şi pe feţele tinerilor, care ascultau în spatele gardului. Niciodată nu simţiseră o bucurie aşa de mare ca cea de acum, când au făcut o binefacere acelui ţăran.
Trăim într-o lume în care răul se dezvoltă cu o repeziciune uimitoare. Avem nevoie cu toţii – tineri şi vârstnici – să venim la Mântuitorul sufletelor noastre pentru mântuire, dar şi pentru a fi inspiraţi să facem binele. Biblia ne îndeamnă: „Preaiubitule, nu urma răul, ci binele. Cine face binele, este din Dumnezeu: cine face răul, n-a văzut pe Dumnezeu“ (3 Ioan 11). Mintea luminată de Hristos va putea face binele. Scriptura este cel mai sigur îndreptar de a afla cum să faci binele: „pentru ca omul lui Dumnezeu să fie... destoinic pentru orice lucrare bună“. Să ne folosim de acest îndreptar şi să nu urmăm răul!