„Acum v-am spus“, le-a răspuns El, „şi n-aţi ascultat.“
Ioan 9.27
Cu mulţi ani în urmă cunoscusem în Anglia un tânăr cu numele Ralph Newman, care mai târziu a devenit evanghelist. Atunci, în timpul liber chefuiam împreună. Cu grupul de prieteni petreceam serile în cafenele, iar Ralph era ca un fel de conducător. Trăiam în poftele noastre şi nu ne interesam de Dumnezeu.
Într-o seară a venit vorba de predicatorul din sat. „Pare a fi un individ interesant“, zise Rendall, unul din grup. „Ce, acela un individ interesant?“ strigă Ralph. „Vrei să ajungi şi tu credincios ca el?“ – „Ia aminte că până la urmă te lămureşte şi pe tine!“ – „Auziţi“, strigă Ralph, „mă face să râd.“ Şi începu să spună tot felul de vorbe rele. Un altul zise: „Nu este bine să vorbeşti în spate. Dacă eşti atât de curajos, du-te odată la biserică şi spune-i ce părere ai despre el.“
Ralph şovăi. Să rişte un atac public asupra acestui om, care era respectat în tot satul? „Se pare că nu prea ai curaj, Ralph“, râseră unii dintre ei. Dar el nu se lăsă şi zise: „Dacă duminică mergeţi toţi cu mine la biserică, am să-i spun predicatorului că numai el crede ce vorbeşte. Gata, prieteni?“ Unii nu prea au fost de acord cu propunerea făcută. Probabil, conştiinţa lor – această voce a lui Dumnezeu – mai lucra.
Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!“
Psalmul 14.1
Satul întreg auzise de intenţiile tinerilor, şi duminica următoare, biserica a fost plină. Predicatorul vorbi despre versetul de astăzi. La sfârşitul predicii mai vorbi despre răstignirea lui Isus Hristos: „Fiul lui Dumnezeu a fost pus pe cruce ca un răufăcător şi a fost batjocorit. Apoi un ostaş roman a înfipt suliţa în coasta Mântuitorului. A curs sânge şi apă. Acesta a fost un semn preţios pentru credincioşii tuturor timpurilor. Sângele care a curs din rana lui Isus ne arată că El a murit pentru păcatul nostru; păcătosul poate fi curăţit prin sângele Lui.“
Predica se terminase. Toţi îl priveau pe Ralph Newman, dar acesta nu se mişca din loc. Predicatorul chiar dorea să anunţe ultima cântare, când Newman se ridică şi zise: „O, Dumnezeule, iartă-mă! Acel soldat, acel păcătos, sunt eu! Eu L-am răstignit pe Isus, pentru că L-am urât.“ O linişte ca de mormânt se aşternu peste mulţime.
Din duminica aceea, Ralph a devenit un alt om. La scurt timp a plecat la Londra. Cuvântul Evangheliei şi-a făcut efectul în inima lui păcătoasă. Ralph a ieşit din întunericul necredinţei şi a venit în lumina prezenţei Mântuitorului; apoi a devenit un vestitor al Evangheliei.