Resursa adaugata de Mada_O in 21/12/2012
Nu. Biblia indică că noi nu ne mai aflăm sub Lege.
Îmi plac foarte mult pasajele din Romani 7:4-6. Prin analogie se spune că sunteţi căsătoriţi cu Legea. Şi aţi face bine să rămâneţi căsătoriţi, deoarece dacă vă părăsiţi soţul pentru a vă căsători cu un altul, veţi fi consideraţi adulteri. Însă dacă soţul vostru moare, vă puteţi recăsători.
Apoi Pavel explică această analogie - într-un mod destul de complex - afirmând că voi toţi aţi murit faţă de Lege. Nu mai sunteţi acum căsătoriţi cu Legea, puteţi avea un alt soţ, mai precis, pe Hristos. El a înviat dintre cei morţi.
Deci, abordarea cu privire la etică este diferită. Nu ne mai punem întrebarea: ”Trăiesc eu sub Lege?” Noi ne aflăm sub har. Legea a fost deja îndeplinită în mod desărvârşit de către Isus. Noi suntem in Isus şi prin această justificare Dumnezeu vede Legea împlinită în întregime in noi. El spune: ”Ai crezut în Fiul Meu. Ai fost altoit în El. Tu eşti în Hristos Isus, iar El a împlinit Legea în mod desăvârşit. El a acoperit toate pacatele tale. ” Dumnezeu te vede în şi prin Hristos, prin urmare, în ce priveşte judecata finală, El este 100% de partea ta. Acest lucru este deja stabilit şi nimic nu îl va putea schimba.
Acum deci, să păcătuim în continuare ca să se înmulţească harul? Pavel spune: «Nicidecum! Noi, care am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat?” Dacă ai murit faţă de păcat, cum poţi să mai trăieşti încă în păcat? Naşterea din nou este scrierea Legii în inima noastră în aşa fel încât nu mai suntem noi sub Lege, ci Legea este ]n noi şi reiese la suprafaţa.
Străduinţa noastră de a fi ascultători, sfinţi şi de a ne iubi aproapele nu se obţine trezindu-ne dimineaţa şi scoţând din buzunar o listă cu aceste lucruri spunând ”Iată lista! Asta e ceea ce trebuie să fac!” Nu! Noi îngenunchiem şi suntem deschişi în a primi întregul sfat pe care ni-l prezintă Dumnezeu în Biblie. Ne modelam şi ne lăsăm saturaţi de tot ceea ce El a făcut, face acum şi va face in viitor. Ne înrădăcinăm vieţile în Evanghelie şi, în loc de a sluji Legii, ne slujim unul pe celălalt în dragoste.
Dragostea este rodul credinţei în Hristos - credinţa care lucrează prin intermediul dragostei. Şi dacă cumva te întrebi: ”Cum arată dragostea?” 1 Ioan spune: ”păzim poruncile Lui”. Aceasta ne readuce la întrebarea: ”Care porunci?” Eu aş spune că sunt acele porunci privitoare la dragoste.
”Să-L iubeşti pe Dumnezeu şi să faci ceea ce îţi place ţie” nu este un sfat rău dacă eşti o persoană care tinzi înspre sfinţenie, dacă tinzi spre dragoste.
Cele zece porunci sunt importante, ar trebui să le agăţaţi pe un perete şi ar trebui să vă cântăriţi viaţa în acord cu ele, însă într-un mod foarte, foarte diferit de cum o făceaţi când eraţi sub Lege pentru că au fost păstrate pentru voi.
Acum sunteţi căsătoriţi cu Hristosul cel Înviat. Nu mai sunteţi căsătoriţi cu Legea, dar nu din cauza vechimii slovelor, ci prin reînnoirea Duhului. Toată aceasta abordare faţă de transformare, dragoste si viaţă este diferită de păstrarea acelei liste.
- Vizualizări: 2354
- Export PDF: 2
- Comentarii: 4
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
ziua a saptea declar fara nici o trufie sau incumetare ca aceste cuvinte sant adevarate si vrednice de crezare suta la suta,Domnul sa ne binecuvinteye sa ajungem toti la aceasta stare,in care noi sa nu mai fi sub blestemul legii,pentru ca Dumnezeu a scris-o in inimile enoastre Amin!
Ideea nu este că de-acum putem face ce vrem și că nu mai trebuie să nu furăm, să nu ucidem. Toată ideea este că acum suntem sub Hristos, care a ridicat standardul chiar mai sus.
Matei 22:36-40: "„Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?” Isus i-a răspuns: „‘Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.’ Aceasta este cea dintâi poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: ‘Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.’ În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Prorocii.”"
Cred că textul este destul de clar, când iubești la un nivel atât de înalt - pe Dumnezeu și oamenii - nu poți încălca nicio poruncă care-i privește, pentru că dragostea ta e mai mare decât răul pe care ești înclinat să îl faci.
Cu privire la Sabat, din nou, dacă Îl iubim pe Dumnezeul nostru și știm că El vrea să avem o zi în care ne odihnim și ne îndreptăm spre El cu totul, vom face și asta. Fie că e sâmbăta, fie că e duminica. Cred că Isus ne-a arătat că nu e cazul să devenim legaliști cu privire la ziua de odihnă când a încălcat regulile privitoare la Sabat, făcând lucruri care țin tocmai de dragostea care ne-a poruncit El să o avem (vindecarea ologului și hrănirea ucenicilor).
Tot așa Legea lui Dumnezeu și Legea lui Cristos este una și aceeași. Toată problema este cu privire la porunca a patra. Pentru cei foarte interesați putem discuta și în particular.