„În luna a şasea, care este luna a şasea a sarcinii Elisabetei, mama lui Ioan Botezătorul, îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu”. Cred că acesta este cel mai esenţial lucru pe care poţi să-l spui despre semnificaţia Crăciunului, care îşi găseşte originea în Dumnezeu. Începe cu Dumnezeu, are de-a face cu Dumnezeu. Dumnezeu a trimis acest înger, Dumnezeu a început această lucrare.

    Există o semnificaţie a Crăciunului fără Dumnezeu, însă nu există nicio semnificaţie bibilică a Crăciunului fără Dumnezeu. Nu există nicio semnificaţie istorică a Crăciunului fără Dumnezeu, dar există o semnificaţie americană şi europeană a Crăciunului fără Dumnezeu. Am primit un mail săptămâna aceasta prin care am fost informat că există o semnificaţie budistă a Crăciunului fără Dumnezeu în Bangkok, cu toate bucuriile, dar fără Dumnezeu. Acesta este un lucru remarcabil, dar nu există niciun adevăr biblic, vreo semnificaţie istorică despre Crăciun fără ca Dumnezeu să fie prezent.

    În luna a şaşea, îngerul a fost trimis de Dumnezeu! Crăciunul este despre Creatorul Universului, care nu face parte din Univers - noi nu suntem panteişti. Crăciunul este despre Creatorul Universului, care este diferit de creaţia Sa, care a creat ceva ce nu este El, pentru ca, prin pătrundere, să devină o parte din aceasta, fără a se vedea că El nu face parte din creaţie. Acesta este Crăciunul.

    Îţi aduci aminte cum Dumnezeu s-a identificat şi s-a numit, în Exod 3:14, atunci când L-a trimis pe Moise să-I salveze poporul din robie. Moise a spus: „Mă vor întreba: cine te-a trimis?!”, iar Dumnezeu a zis: „Să le spui că Cel Ce Îşi spune „Eu sunt Cel ce sunt“, te-a trimis la ei.” Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că Dumnezeu este o realitate absolută! El nu apare în existenţă, Dumnezeu nu devine ceva ceea ce El nu e deja, Dumnezeu nu devine azi mai bun decât a fost ieri, nu există niciun pic de dezvoltare în Fiinţa divină. El este, pur și simplu. Înainte ca eu şi tu să fi existat, înainte ca galaxiile să existe sau orice alt lucru care ar fi putut să creeze Big-Bang-ul, Dumnezeu a fost, este şi va fi. El nu are început şi nici sfârşit. Dumnezeu nu este într-un proces de dezvoltare sau de devenire, ci El este o absolută realitate necreată.

    Apoi, El a creat ceea ce nu este Dumnezeu, Universul, iar de Crăciun, a intervenit. Acest Univers, partea morală a lui,  persoanele din Univers, s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu. Deci, atunci când El a venit nu a venit numai ca să stăm împreună. El a venit pentru că există o problemă de care trebuia să se ocupe. Noi suntem acea problemă! „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.” „Dumnezeu nu şi-a trimis Fiul în lume ca să condamne lumea, ci ca lumea să fie salvată prin El.” Acesta este motivul venirii Lui în lume.

    Cred că Dumnezeu mi-ar spune ceea ce i-a spus şi lui Pavel în 2 Corinteni capitolul 5: „Eşti ambasadorul Meu în această dimineaţă. Aceasta este ziua salvării, du-te şi spune în Numele Meu că există încă o amnistie şi aceasta este: dacă îţi laşi sabia la o parte şi dacă renunţi la răzvrătirea ta împotriva Mea - pur şi simplu renunţă chiar acum... Din toată inima, renunţă! Apoi îngenunchează, prăbuşeşte-te sau aşază-te jos ca un copilaş, pentru a primi iertarea Mea pentru toată răzvrătirea împotriva Domniei Mele. Este fără nicio plată. Eu am plătit-o cu sângele Fiului Meu. Apoi, făgăduieşte-mi credinţa în Mine ca Rege. Dacă vei face aceste lucruri, vei fi un copil de Dumnezeu şi vei trăi veşnic, şi un zid de foc numit Dumnezeu te va înconjura, iar în negura nopţii va fi glorie. Tu te vei bucura de revelația lui Dumnezeu în vecii vecilor, iar moartea va fi un portal înspre Paradis.”