Vremea în care trăim, da, este o vreme în care cei mai mulți cred. Problema este că unii prea cred. O credinţă uşoară. Cred că tot ce zboară, se mănâncă.

   Un vânt uşor simţit lunea dimineaţa la cafea, care aduce o bârfa despre un slujitor al Domnului sau despre oricine altcineva, îi face pe cei mai mulţi să-i dea crezare. Asta da credinţă!
   Mă întreb atunci, ce va fi când se va împlini ceea ce a spus Isus Hristos şi anume că, va veni vremea când se vor ridica hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi şi vor face semne mari şi minuni în aşa fel încât să înşele de este cu putinţă chiar pe cei aleşi.(Matei 24:23,24)
   Înţelegeţi dragilor, că sunt momente în viaţa şi situaţii, în care noi chiar trebuie să fim necredincioşi datorită credinţei pe care o avem în Hristos, dacă o avem.
   Nu îl mai acuzaţi atât de mult pe Toma că a avut nevoie de semne ca să creadă. Orice tâlhar răstignit avea semne în palme şi în picioare, dar Toma ştia că Hristosul lui răstignit, avea un semn distinctiv de toţi ceilalţi şi anume, semnul din coastă.
   Fiţi ca Toma, necredincioşi, în unele situaţii şi nu mai daţi crezare oricărui duh…
   Fiţi ca Toma şi să aveţi întotdeauna un semn distinctiv al Domnului Hristos prin care să Îl deosebiţi de alţi hristoşi mincinoşi, care vor face şi ei semne şi minuni, dar ca să înşele.
   Fiţi ca Toma şi spuneţi: Domnul meu şi Dumnezeul meu cu fapta şi nu cu buza.

   Toma, după această frumoasă declaraţie făcută Domnului, a plecat să misioneze în India, unde a murit moarte de martir. Noi, după declaraţiile pe care le facem duminica în biserică, plecăm, şi lunea şi marţea şi miercurea, fiecare are viaţa lui la şcoală, la servici, în societate, cu vecinul etc.

     … de preferat, să fii ca Toma!