Creștinule, iată singura promisiune de care ai nevoie. Ca să fii fericit, ai nevoie de cineva care să te satisfacă; nu este destul? Dacă ai putea să-ți torni această promisiune în pahar, nu ai spune ca David, „paharul meu este plin de dă peste el” (Psalmul 23:5), ce mi-aș putea dori mai mult?

    Când Dumnezeu Își împlinește promisiunea în viața ta, nu ești tu posesorul tuturor lucrurilor? Dorința este mai tare decât moartea, dar Cel ce „împlinește totul în toți” poate să o învingă. Cine poate măsura capacitatea dorințelor noastre? Dar, totuși, bogăția incomesurabilă a lui Dumnezeu o întrece. Te întreb, nu te simți împlinit când știi că Dumnezeu este al tău? Mai ai nevoie de altceva înafară de Dumnezeu? Plinătatea Lui nu îți ajunge, chiar dacă toate celelalte te părăsesc?

    Tu ai nevoie de ceva care să întreacă această satisfacție tăcută; ai nevoie de o bucurie nemărginită. Vino, suflete, iată o muzică cerească pentru tine, fiindcă Dumnezeu este Făcătorul cerului. Nicio melodie, fi ea chiar cântată de harpe și viori, nu poate întrece dulcea promisiune „Eu voi fi Dumnezeu lor”. În ea se află o mare adâncă de binecuvântări, un ocean nesfârșit de bucurii. Vino și scaldă-ți sufletul! Scufundă-te un secol și nu vei găsi tărmul; caută o veșnicie și nu vei da de fund.

    „Eu voi fi Dumnezeul lor.” Dacă aceste cuvinte nu îți fac ochii să strălucească și inima să bată mai repede, atunci înseamnă că sufletul tău nu este sănătos. Dar ai nevoie de mai mult decât bucurii prezente – ai nevoia disperată de ceva pe care să-ți întemeiezi speranța. Ce poți spera mai mult decât împlinirea acestei făgăduințe: „Eu voi fi Dumnezeul lor”? Aceasta este capodopera tuturor făgăduințelor. Bucuriile ei au creat un cer dedesubt și vor mai crea un cer deasupra noastră. Umblă în lumină înaintea Domnului și lasă-ți sufletul să fie întotdeauna fermecat de dragostea Sa. Hrănește-te cu toate „bucatele grase și miezoase” (Psalmul 63:5) pe care El ți le oferă. Trăiește-ți privilegiile și bucură-te de acestă fericire de negrăit.