„Neamurile se frământă, împărăţiile se clatină…” Psalmul 46:6

    E agitaţie mare în lume. Ameninţările vin din toate părţile. Unii spun: „Suntem prea puternici ca să fim umiliţi în asemenea fel. Ne vom răzbuna!” Alţii declară: „Vom continua ceea ce am început. Lovim din nou!” Se fac alianţe care până mai ieri erau puţin probabile, neavând alt obiectiv decât stârpirea barbariei. Lupta pentru supremaţia lumii este mai acerbă ca oricând. Cu adevărat, lumea fierbe ca un cazan. Parcă se aud motoarele maşinilor de război, parcă ne aşteptăm la dârele lungi lăsate pe cer de avioanele militare, parcă ceata fanatică setoasă de atacuri teroriste este de nestăvilit. Întâlnirile strategice de securitate mondială şi-au sporit cadenţa. Liderii lumii vor să se întâlnească rapid în disperata nevoie de a instaura siguranţa în lume.

    Vis a vis de toate acestea, ce-i de făcut? Mai corect este, putem face ceva? Fără dar şi poate, majoritatea dintre noi, aşa cum spune vorba, ne vedem atât de mici pentru un război atât de mare. Ce pot face eu? Ce poţi face tu într-un asemenea context? Nimic. Poate nici măcar ei, „cei mari”, nu pot face ceva semnificativ! Totuşi, în spirit de anticipaţie, putem cunoaşte responsabilităţile noastre pentru ce este şi pentru ce va veni.

    1. Dezvoltă-ţi încrederea în Dumnezeu. Dincolo de tot, Dumnezeu este suveran. Doar ce vrea El se va întâmpla.

    2. Roagă-te pentru pacea lumii. Războiul lasă în lume multă suferinţă. De multe ori, el îşi are originea în minţi întunecate de păcat.

   3. Pregăteşte-te pe tine şi pregăteşte-ţi familila pentru sfârşitul lumii. E un subiect nepopular, neatractiv, dar extrem de necesar. Nu-l neglija!

     4. Orice ar veni, rămâi credincios până la moarte. Pentru astfel de oameni este pregătită cununa vieţii.

    5. Trebuie să poţi spune fără nici o teamă: „Vino, Doamne Isuse!” Acest lucru implică faptul că eşti pregătit pentru veşnicie.

Preluat de pe www.stiricrestine.ro