Nu există nicio relatare tradițională a Nașterii lui Isus în Evanghelia lui Ioan. Știți cum începe: „La început a fost cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu” (Ioan 1:1). În loc să pună Crăciunul la început, cu explicațiile necesare, Ioan țese povestea și scopul lui în întreaga Evanghelie. De exemplu, după ce spune în Ioan 1:1 despre eternul Cuvânt că „era Dumnezeu”, în 1:14-16, Ioan spune: „Și Cuvântul a devenit trup și a locuit printre noi, iar noi i-am văzut slava, slavă întocmai ca slava singurului Fiu născut din Tatăl, plin de har și adevăr… Și noi toţi am primit din plinătatea Lui şi har după har.”

    Harul: nota dominantă a Crăciunului

    Deci Cuvântul etern a luat trup omenesc și, în acest fel, Fiul Divin al lui Dumnezeu - care nu a avut niciodată vreo origine, niciodată nu a luat ființă și era Dumnezeu și cu Dumnezeu - a devenit om. Și, făcând asta, El a făcut gloria lui vizibilă într-un fel cu totul nou. Iar această glorie divină, manifestată în mod unic în Fiul lui Dumnezeu, a fost plină de har și adevăr. Și din această plinătate am primit și noi har după har.

    Acesta este înțelesul Crăciunului în toată Evanghelia lui Ioan. Dumnezeu Fiul, care este Dumnezeu și care este cu Dumnezeu, a venit să Îl reveleze pe Dumnezeu într-un fel în care nu a mai fost văzut niciodată. Și în această revelare, nota dominantă care se cântă este harul: am primit din plinătatea Lui har după har.

    Crăciunul înseamnă salvare

    Sau, așa cum spune în Ioan 3:16-17: "Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu [aceasta înseamnă Crăciunul și Vinerea Mare la un loc - de ce?], pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea [Crăciunul nu înseamnă condamnare], ci ca lumea să fie mântuită prin El [Crăciunul înseamnă salvare]."

    Iar la sfârșitul vieții Sale, Isus stătea în fața lui Pilat auzind vorbele acestea: „Atunci, un Împărat tot eşti!” Iar Isus i-a răspuns: „Da, Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut şi am venit în lume [vorbește despre scopul Crăciunului - care este?], ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu” (Ioan 18:37.

    Dacă Petru ar mai fi în viață astăzi, după ce ar fi auzit acest glas mărturisind despre adevăr, iată felul în care ar fi putut să pună întrebările: „Doamne, la cine să ne ducem? La cei ce neagă suveranitatea lui Dumnezeu? La cei ce neagă puterea păcatului? La cei ce spun că păcatul nu este serios? La cei ce neagă existența lui Dumnezeu?”

    Nu e nimeni ca Isus

    Pe mulți dintre noi, ceea ce ne ține departe de a merge spre aceste categorii de oameni este tocmai lucrul care l-a ținut și pe Petru. Versetul 68: „Doamne, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții veșnice.” Cu alte cuvinte, s-ar putea să nu avem toate problemele rezolvate - problemele cu privire la a ne dedica lui Isus, a spune „da” învățăturii Lui, domniei Lui și a lucrării Sale salvatoare. S-ar putea Cuvintele lui să ne facă să fim confuzi, să ne deranjeze, să ne provoace și să ne jignească.

    Și, totuși, spunem împreună cu Petru: „La cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții veșnice. Nimeni nu a vorbit niciodată ca Tine. Nimeni nu s-a purtat ca Tine. Nimeni nu a fost niciodată atât de puternic și de blând, atât de dur și de sensibil, atât de autoritar și de blând, atât de profund și de simplu, atât de puternic și de dornic de a fi ucis, de a fi tratat pe nedrept, atât de vrednic de cinste și atât de dornic să fii dezonorat, atât de vrednic de ascultare imediată și atât de răbdător cu oameni ca noi, atât de capabil să răspunzi oricărei întrebări și atât de dornic să rămâi tăcut în fața acuzațiilor, atât de capabil să te dai jos de pe cruce și, totuși, atât de hotărât să nu-Ți folosești puterea.”

    Din acest motiv spunem, „Doamne, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții veșnice” (Ioan 6:68). Ați văzut slava singurului Fiu născut din Tatăl, plin de har și adevăr. I-ați văzut gloria nașterii și gloria morții Sale pentru păcatele voastre. Și ați primit har după har. Sunteți vii spiritual. Și credeți! Duhul Sfânt a fost Cel ce v-a dat această viață. Și Isus vă va păstra. Nu vă veți depărta de El. Și nici El nu se va îndepărta de voi. Aceasta înseamnă viața veșnică. Și aceasta înseamnă un Crăciun fericit.