Ieremia 31:31: „’Iată, vin zile’, zice Domnul,’când voi face cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un legământ nou.’”

Dumnezeu este drept și sfânt, distinct de tot ceea ce suntem noi, păcătoșii. Aceasta este principala problemă a noastră de Crăciun – și în tot momentul. Cum putem noi să ne împăcăm cu un Dumnezeu drept și sfânt?

Cu toate acestea, Dumnezeu este milos și a promis în Ieremia 31 (cu 500 de ani înainte de Hristos) că într-o zi El va face ceva nou. El va înlocui umbra cu realitatea lui Mesia. Și Se va muta cu putere în viețile noastre și-Și va scrie legea Sa în inimile noastre ca, astfel, să nu mai fim constrânși de legi, ci să fie dorința noastră cea care ne îndrumă spre a-L iubi, spre a ne încrede în El și a-L urma. Aceasta este cea mai minunată salvare posibilă – Dumnezeu ne-a oferit cea mai minunată Realitate din Univers în care să ne bucurăm și ne-a mișcat inimile să cunoaștem Realitatea în așa fel încât să o savurăm în cea mai grozavă libertate și plăcere care există. Acesta este un cadou de Crăciun despre care merită să cântăm.

Aceasta este, practic, ceea ce El promite pentru noul legământ. Dar exista un obstacol uriaș. Păcatul nostru. Separarea noastră de Dumnezeu din cauza nelegiuirii noastre. Cum ar putea un Dumnezeu sfânt și drept să trateze păcătoșii cu atât de multă bunătate și să ne dea cea mai minunată Realitate din Univers (Fiul Său) pe care noi să o savurăm cu cea mai mare bucurie posibilă?

Răspunsul este faptul că Dumnezeu a pus păcatele noastre asupra Fiului Său și le-a judecat pe El fiind, pentru a le putea scoate dintre omenire și El și să ne poată trata cu milă, dar să rămână, în același timp, sfânt. În Evrei 9:28 spune că Hristos „S-a adus jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora”. Hristos a purtat păcatele nostre în trupul Său când a murit (1 Petru 2:24). El a suferit judecata (Romani 8:3). El a anulat vina noastră (Romani 8:1). Și asta înseamnă că toate păcatele noastre au dispărut (Fapte 10:43). Ele nu mai sunt în mintea lui Dumnezeu ca fundament pentru condamnare. În sensul acesta El „le uită” (Ieremia 31:34). Judecata este consumată în moartea lui Hristos.

Asta înseamnă că Dumnezeu este acum liber, în dreptatea Sa, să ne inunde cu toate promisiunile de nedescris ale noului legământ. El ni L-a dat pe Hristos, cea mai minunată Realitate din Univers pentru ca noi să ne bucurăm. Și tot El Și-a scris voia Sa – inima Sa – în inimile noaste ca să putem să-L iubim pe Hristos, să ne încredem în Hristos și să-L urmăm cu dorință din interiorul nostru, cu bucurie și libertate.