„De aceea şi poate să mântuiască în chip desăvârșit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru că trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei" (Evrei 7:25).
Ce vrea să spună Scriptura când ne amintește că Isus face mijlocire pentru noi? Cred că acest subiect este atât de adânc, atât de plin de majestate și dincolo de înțelegerea umană, eu tremur chiar și la ideea de a-l discuta. Savanții în cercetarea Bibliei au diferite opinii despre înțelesul acestui subiect. Dar nici o carte sau comentariu biblic nu mi-a satisfăcut căutările. De fapt, cu cât citesc mai multă învățătură despre aceasta, cu atât sună tot mai confuz.
Totuși, prin rugăciune și încredere în călăuzirea Duhului Sfânt, am început să pricep puțintel din acest subiect nemaipomenit. Rugându-mă foarte simplu: „Doamne, cum îmi afectează viața mea mijlocirea ta ce are loc în cer? Cuvântul Tău spune că Tu te înfățișezi înaintea Tatălui în numele meu. Ce înseamnă acest lucru în umblarea zilnică ce o am cu Tine. Nu am nevoie să știu ce au învățat marii învățați. Doar arată-mi un adevăr simplu de care pot să mă agăț și să mi-l însușesc pentru viața mea.”
Perspectiva populară evanghelică despre mijlocirea lui Hristos este că Isus s-a întors în cer pentru a servi ca Mare Preot în numele nostru. Nu există nici o îndoială cu privire la aceasta. Biblia declară în mod răspicat: „Căci Hristos n-a intrat într-un locaş de închinare făcut de mână omenească, după chipul adevăratului locaş de închinare, ci a intrat chiar în cer” (Evrei 9:24).
Eu cred că Isus mijlocește astăzi pentru a-Și proteja poporul, pentru a ne ține la distanță de păcat și a ne menține în dragostea lui Dumnezeu. El nu va permite nici unui lucru — nici fricii, nici căderii temporare, nici unei acuzații din partea lui Satan — să ne înstrăineze pe noi de Tatăl. Cu alte cuvinte, El se roagă pentru noi în același mod în care s-a rugat pentru ucenicul său Petru: „ca să nu se piardă credința ta” (Luca 22:32).
Mântuitorul nostru este viu în glorie chiar acum. Și El este atât Dumnezeu cu desăvârșire cât și om cu desăvârșire, având mâini și picioare, ochi, păr. De asemenea El are semnele cuielor în mâini și picioare, rana din coasta Sa. El niciodată nu Și-a lepădat umanitatea, El încă este om în slavă. Și chiar acum, omul nostru din veșnicie este la lucru pentru a Se asigura că niciodată nu vom fi jefuiți de pacea pe care El ne-a dat-o când a plecat. El slujește în calitate de Mare Preot pentru noi, implicat în mod activ în păstrarea trupului Său de pe Pământ plin de pacea Sa. Iar când va reveni, El vrea ca noi să „fim găsiți înaintea Lui... . în pace” (2 Petru 3:14).
Fie ca aceste sărbători de Paște să fie un timp în care puteți să celebrați că El este viu și pacea turnată în noi datorită acestui fapt.