"O! De ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu, şi fericirea ta ca valurile mării." (Isaia 48:18)

Dumnezeu a adresat cuvintele de mai sus poporului său Israel, care nu a ascultat de El.
Dar cred că aceste cuvinte sunt valabile și pentru noi astăzi.

Pacea ar curge încontinuu, ca un râu care nu se oprește.
Poți să pui baraje pe râu, dar râul găsește soluții să curgă mai departe.
Râul trece înainte, nu poți să-l oprești.
Așa ar fi fost pacea.

Așa este pacea pentru cei care iau aminte la poruncile lui Dumnezeu: nu se oprește niciodată.
Trăiești intr-o pace continuă.
Indiferent ce baraje ar apărea pe calea vieții tale sau indiferent ce s-ar întâmpla, pacea este ca un râu, ar fi ca un râu, și fericirea la fel.

Toți alergăm după fericire, într-un fel sau altul.
Unii o caută în droguri,
în alcool,
în sex,
în bani,
în politică,
în putere,
în avuție,
în case,
în mașini,
în orice.

Fericirea poate să fie ca valurile mării, care nu se opresc niciodată.
Atunci când iei aminte la poruncile lui Dumnezeu,
atunci când trăiești după poruncile lui Dumnezeu,
atunci fericirea este ca valurile mării și nu depinde de nimic din lumea aceasta:
este o fericire nepământeană,
care vine din lumea lui Dumnezeu,
care transcede spațiul și timpul!

Fericirea vine din Dumnezeu!

Fericirea ca valurile mării...
Când valurile mării lovesc puternic, nu poți să stai împotrivă.
Când sunt valuri mari, de 5 - 6 - 10 metri, nu poți să le stai împotrivă!
Așa ar fi fericirea.
Fericirea te-ar inunda, te-ar copleși, te-ar umple.

Și pacea nu s-ar termina niciodată...
Când?
Când iei aminte la poruncile Domnului,
și îți trăiești viața după poruncile Domnului.

Simplu, nu?