"Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice."
(Proverbe 4:23)

------------------------------------

Nu-mi vine să cred că trebuie să vorbim despre război, dar trebuie să vorbim.
Ce să fac în vreme de război?

Probabil că fiecare dintre noi dorim să ne apărăm,
să ne păzim viața.
Vreau să păzesc viața mea, a celor dragi mie, a familiei mele,
vreau să îmi păzesc lucrurile,
vreau să îmi păzesc țara,
vreau să păzesc pacea, libertatea etc.

Apoi vreau să ajut.
Să îi ajut pe cei aflați în nevoie,
cei care sunt răniți,
cei care și-au pierdut pe cei dragi,
sau chiar să îmi dau viața pentru prietenii mei.
"Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi", spune Domnul Isus Cristos, în Ioan 15:13.

Cam acestea ar fi lucrurile umane pe care vreau să le fac,
dar din punct de vedere spiritual, ce să fac,
chiar în vreme de război?

Cred că trebuie să Îl iubesc pe Domnul din toată inima și să-mi iubesc dușmanii, vrăjmașii.
Este un mare pericol să recurg la ură!
Trebuie să Îl iubesc pe Domnul și să îmi iubesc dușmanii,
să înalț Numele Domnului.

În Proverbe 4:23 scrie:
"Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice,
căci din ea ies izvoarele vieţii".
Ce am de păzit eu, chiar în vreme de război?
Inima mea, mai mult decât orice.

Psalmul 140:4 scrie:
"Păzeşte-mă, Doamne, de mâinile celui rău!
Fereşte-mă de oamenii asupritori,
care se gândesc să mă doboare!".
Și împăratul și psalmistul David a trecut prin așa ceva și se ruga în felul acesta Domnului.

În Psalmul 64:2, David se roagă:
"Păzeşte-mă de uneltirile celor răi,
de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiţi!".

Psalmul 31:23
"Iubiţi, dar, pe Domnul, toţi cei iubiţi de El.
Căci Domnul păzeşte pe cei credincioşi,
şi pedepseşte aspru pe cei mândri".
Așadar lupta este a Domnului, războiul este al Domnului.

În Psalm 19:13 spune:
"Păzeşte, de asemenea, pe robul Tău de mândrie,
ca să nu stăpânească ea peste mine!
Atunci voi fi fără prihană,
nevinovat de păcate mari".
Pericolul cel mai mare - chiar în război - este mândria.
Și asta nu doar în războiul fizic, ci și în războiul personal al fiecăruia, de fiecare zi.

Împăratul David, care a trecut și el prin multe războaie, Îi cere Domnului:
"Păzeşte-mă ca lumina ochiului,
ocroteşte-mă, la umbra aripilor Tale,
de cei răi, care mă prigonesc,
de vrăjmaşii mei de moarte, care mă împresoară".
(Psalmul 17:8,9)

Eclesiastul 5:20 scrie:
"Căci nu se mai gândeşte mult la scurtimea zilelor vieţii lui,
de vreme ce Dumnezeu îi umple inima de bucurie".
Poți să ai viață, dar să nu ai bucurie, să fii ca mort.
Sau poți să fi chiar în mijlocul războiului,
jertfindu-te pentru ceilalți,
ajutându-i pe ceilalți,
iubindu-i pe ceilalți,
iubindu-L pe Dumnezeu și iubindu-ți vrăjmașii,
și să ai inima plină de bucurie.

Iar Domnul Isus Cristos ne asigură:
"Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă păzeşte cineva cuvântul Meu,
în veac nu va vedea moartea”.
(Ioan 8:51)

Așadar, ce păzesc eu în război?
Mă păzesc pe mine?
Îi păzesc pe ceilalți?
Îmi păzesc țara?
Păzesc cuvântul lui Cristos și am promisiunea că în veac nu voi vedea moartea?

Doamne ajută-ne ca indiferent prin ce am trece, să Te iubim pe Tine,
să ne iubim dușmanii,
să-i iubim pe semenii noștri
și să avem mintea și inima ațintită doar la Tine.

-------------------------------------

Ioan Ciobotă

6 Martie 2022

===================
Mai puteți asculta:

BIBLIA AUDIO:
https://www.youtube.com/watch?v=M7f95e7YMHo& list=PLDXRCzLI3rbbX5Yb4eLobKvSSy6iO97RI

===================

Video aici: https://youtu.be/NVVJhGGiJKs

------------------------------------