Era o dimineata frumoasa cand Maria se trezii cu bucurie din patul ei si isi facu rugaciunea de dimineata.Nu avea un ritual anume ci pur si simplu isi pleca genunchi langa patul ei si conversa cu Dumnezeu caci nu concepea ea ca sa inceapa ziua fara sa multumeasca si sa fie recunoscatoare Creatorului.

Isi canta cantarea impreuna cu pasarelele care o asteptau cu drag la geam.

Nu uita niciodata dimineata sa le puna prietenelor ei niste firmituri pe pervaz.Era o zi insorita si Biblia ei care ramase deschisa pe masuta o astepta din nou .

Isi lua in manutele ei gingase cartea si citii.La un moment dat ochii si gandul ei se oprii la versetul din Romani 8:28

“ toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său “

Of, se gandii ea de atatea ori nu am inteles acest verset si mereu m-am gandit la cei ce sufera sau sunt prin spitale cum sa lucreze spre bine suferinta lor ?!

Lucruri tainice si evenimente neintelese de mintea umana sunt inaintea lui Dumnzeu ca lumina zilei si o data vor fi descoperite si intelese de cei care au cautat adevarul…

Acum isi pregatii prin bucatarie treburile cand deodata auzii la usa vocea sotului ei :

Dar cu acestea ce sunt aici ?

Maria blocata si putin speriata fugii la usa sa vada ce nu era in clar sotului .Acesta era suparat de ce gunoiul era la usa si de ce nu l-a dus deja ea .

Maria se uita nedumerita la el si ii spuse pe un ton bland : L-am pus la usa caci tu oricum ai drum de facut si cand cobori gunoiul e in drumul tau…Dorind sa ii mai spuna ceva el ii intoarse spatele si pleca lasand-o in prag cu gunoiul in usa si cu sufletul plin de durere…

Of, ce bine ca exista un Dumnezeu care le vede pe toate si va face dreptate.Gandul acesta o mangaia …

Biata Maria, ce sa mai zica , ce sa mai faca …Lua gunoiul si cobori incet scarile .

Gandurile ii veneau ca pe banda si ii aduceau aminte ca

sotul ei nu o ajuta cu nimic,

cum zice ca ma iubeste daca se comporta asa ,

de ce nu a luat gunoiul,

de ce nu vrea sa faca nimic in casa,

nici macar un gunoi nu poate sa duca,

ce crede el ca daca plateste tot si cumpara in casa nu mai trebuie sa ajute deloc,

ce exemplu este el pentru copii,

nu vreau sa se invete copiii mei lenesi ca tatal,

chiar nu vreau sa il fac lenes dar nu inteleg comportamentul lui ciudat,

of de atatea ori am incercat sa il fac sa ma ajute si cu toate metodele posibile nu am reusit,

oare asa sunt toti barbatii,

oare de ce nu e constient ca trebuie sa isi ajute sotia,

o fi adevarat ca nu toti barbatii sunt bucatari si nu toti au placerea sa tina un aspirator in mana ,

oare daca plateste tot in casa si ma scuteste pe mine de multe sa las dupa el,

de ce crede el ca este datoria femeii sa faca tot in casa ,etc.,ganduri peste ganduri parca interminabile…

La un moment dat se intalneste cu o vecina care o imbratiseaza si ii spuse Maria ce ma bucur sa te vad : cum iti merge ? ce face familia ta ?

Cand ajunse jos un aer curat si un vant placut o intampina cu drag , parca o lua in brate intreaga natura.

Aruncase repede gunoiul si pornii grabita intr-un scurta plimbare prin parcul din spatele blocului si incepu sa se roage in gand cum avea obiceiul :

Of , Doamne bine a zis sotul meu sa merg sa mai iau aer si iti multumesc pentru acest aer curat si mai mult ca in sfarsit am inteles versetul care tocmai l-am recitit azi dimineata …

E minunat Dumnezeu , striga inima ei de bucurie si toate gandurile negative care o tulburau pe scari la coborare erau acum uitate caci le incredintase Domnului

Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi 1 Petru 5:7

Povesti ,  lectii de viata by Angela Insula Ekklesia

http://parereataconteaza1.wordpress.com/2013/01/18/maria-si-problema-gunoiului-lectii-de-viata/