Daţi-mi voie să amintesc ceva din experienţa mea personală, deşi am foarte mari reţineri când este vorba să mă refer la lucruri prea personale. S-a întâmplat în 1928 sau 1929. Mă reîntorsesem la Foochow de la Shanghai. Timp de mai multe zile am avut febră de 40.5-41.5 gr.C. Stăteam la o rudă şi m-am simţit foarte stânjenit că trebuie să o deranjez. Nu ştiam ce anume a provocat boala respectivă. Eram foarte încurcat de numeroasele gânduri ce mi se îngrămădeau în minte. Eram atât de deznădăjduit, încât, în cele din urmă, am reuşit să mă dau jos din pat şi să merg pe verandă. M-am rugat: "Doamne, trebuie să aflu despre ce este vorba." Mă rugam sau citeam Biblia când, dintr-o dată, mi-a trecut prin minte că probabil este un atac de-al lui Satan, căci nu părea a fi mâna Domnului asupra mea. Deîndată ce am fost luminat că aceasta era lucrarea lui Satan, lăuntrul meu s-a limpezit şi a fost eliberat într-un chip minunat. Nu mă gândisem înainte că ar fi un atac al lui Satan. Imediat am devenit precaut şi am analizat simptomele. Am mărturisit apoi că, întrucât aceasta este lucrarea lui Satan, nu o accept, ba mai mult, mă împotrivesc ei. În noaptea ce a urmat m-am simţit destul de rău şi m-am luptat mult. Dar aveam în mine acea mică lumină care îmi arăta că ceea ce a venit asupra mea era de la vrăjmaş. M-am împotrivit şi am refuzat să primesc. În dimineaţa următoare am dormit puţin şi după aceea boala a dispărut. Nu ştiu cum mi-a cedat febra. De atunci am avut încă multe astfel de experienţe în viaţa mea. Cred că şi alţi fraţi şi surori vor avea experienţe similare. Mustraţi-l pe Satan, şi boala va dispărea.

   Experienţele multora depun mărturie despre faptul că, dacă boala este acceptată, ea va persista, dar dacă este respinsă va dispărea. Ceea ce este important, este ca, în situaţia respectivă, să primeşti lumina de la Dumnezeu pentru a fi în stare să discerni dacă atacul este sau nu de la Satan.  Dacă este un atac satanic, atunci boala este provocată de ceva supranatural; ea nu are o cauză naturală. Odată recunoscut ca fiind un atac al lui Satan, împotriviţi-vă lui şi va dispare.

   Satan doreşte nu numai îmbolnăvirea credinciosului, ci chiar moartea acestuia. Fiind de la început un ucigaş, el unelteşte la moartea prematură a multora, în special a copiilor lui Dumnezeu. Trebuie, aşadar, ca, în faţa lui Dumnezeu, să ne împotrivim planului ucigaş al lui Satan. Este nevoie să ne împotrivim lui nu numai pentru că este diavol, ci şi pentru că este ucigaş. Prea mulţi copii ai lui Dumnezeu au idee greşită că ar fi bine dacă ar muri. Nu, un astfel de gând vine de la vrăjmaş, căci el unelteşte necurmat împotriva vieţii omeneşti. Putem vedea intenţia lui rea de a ucide în atacul perfid asupra lui Iov.

   Nu acceptaţi gândul morţii, el vine de la Satan. Poate că în timp ce mergi pe stradă, sau te plimbi într-o barcă, sau călătoreşti cu avionul, apare brusc un gând în mintea ta ca să te pună într-o situaţie periculoasă. Eşti ispitit să accepţi acel gând al unei posibile morţi. Învaţă să-l lepezi şi să i te împotriveşti. Niciodată să nu permiţi lui Satan să-ţi pună un astfel de gând în minte.

   Se povesteşte despre un credincios care, ori de câte ori se bărbierea, era cuprins de gândul că îşi va tăia gâtul. Drept urmare, nu a mai îndrăznit să se bărbierească, de teamă că i s-ar fi putut întâmpla ceva îngrozitor. Într-o zi şi-a mărturisit teama lui unui alt frate, care l-a prevenit că trebuie să se împotrivească, căci era clar că acel gând venea de la Satan. Primul frate l-a rugat pe celălal frate să se roage pentru el. Celălat frate i-a replicat că o va face, dar că, totuşi, primul frate trebuie să fie cel care trebuie să se împotrivească. El l-a sfătuit pe fratele ce avea acea teamă să declare: "Mă împotrivesc oricărui gând al morţii! În Numele Domnului Isus, lepăd un astfel de gând!"

   Nu trebuie să dai dosul înaintea lui Satan, căci aceasta ar însemna că tu fugi de el, în loc să fugă el de tine! Tu trebuie să-i stai în faţă şi să faci ca el să dea dosul. Dacă îi vezi spatele, înseamnă că el fuge. Dar dacă dai înapoi dinaintea lui, eşti înfrânt. Mărturiseşte că nu te vei sinucide! Dacă faci aceasta, atunci îi stai în faţă şi el va trebui să fugă. Dacă tremuri de frică să nu te omori, atunci tu eşti cel care fuge. Dacă te temi de el, eşti terminat!

   Într-o zi, acel frate care se temea de a nu-şi tăia gâtul când se bărbierea, a stat în faţa lui Satan şi a mărturisit: "Am fost înşelat de tine. Cunosc acum că totul a fost lucrarea ta. Astăzi mă împotrivesc ţie". Începând de atunci, acel gând nu a mai revenit niciodată. Mai târziu, el a mărturisit, spunând: "Din ziua în care m-am împotrivit, nu am mai avut nici măcar o zgârietură când m-am bărbierit". Să nu credeţi cumva că aceasta este o problemă măruntă. Mulţi sunt cei aflaţi sub cea mai aspră robie în lucruri foarte mici. Învăţaţi, aşadar, să recunoaşteţi înaintea lui Dumnezeu ce poate Satan să facă trupului. Ori de câte ori atacul lui este descoperit, împotriviţi-vă până ce dispare.