Zilele acestea am citit un sondaj crestin dintr-o tara crestina si am ramas socat de rezultatele sondajului: 1 din 4 familii crestine experimenteaza divortul cel putin o data, 91 % dintre crestini au admis ca mint in mod frecvent, 45 % dintre “crestini” sunt de parere ca jocurile de noroc sunt acceptabile, 20 % din clientii clinicilor de intrerupere de sarcina sunt “crestini”, 88 % dintre copii crescuti in bisericile evanghelice parasesc bisericile pana la varsta de 18 ani si nu se mai intorc niciodata.Intrebarea mea dupa ce am citit acest sondaj este: Cum este posibil ca intr-o tara care se pretinde a fi crestina, aceste lucruri sa se intample? Stand si meditand am inteles ca nu lipsa propovaduirii Cuvantului lui Dumnezeu este problema, ci modul in care se prezinta El.  

      Marele pericol din zilele nostre este doctrina harului. Adesea noi prezentam oameniilor pe un Dumnezeu bun si iubitor, care iarta pacatele, vindeca bolile. Toate aceste afirmatii sunt perfect adevarate, dar noi uitam sa prezentam si cealalta fata a monedei. El este deasemenea si un Dumnezeu drept si sfant, care uraste pacatul si neleguirea. De multe ori predicam  numai partea frumoasa a lucrurilor, prosperitatea vietii cu Cristos si raiul, dar neglijam sau prezentam superficial problema pacatului si iadul.Un predicator trebuie sa predice in primul si primul rand pe Cristos si pe El rastignit. Predicand jertfa Domnului Isus Cristos ajungem si la rautatea pacatului, care dealtfel a generat nevoia unui Mantuitor. J.C Ryle spunea: “Oamenii nu isi vor indrepta niciodata cu hotarare fetele spre Rai si nu vor trai ca pelerini autentici pana cand nu vor simti cu adevarat ca ei sunt in pericol de a ajunge in iad.Putem fi siguri de asta, oamenii nu vor veni niciodata la Isus, nu vor ramane cu Isus si nu vor trai cu Isus pana cand nu vor sti de ce vin si care este nevoia lor reala”. Lucratorii lui Dumnezeu trebuie sa aduca Legea in fata oameniilor, asa incat fiecare sa-si poata vedea vina si apoi sa strige si sa implore dupa scaparea care se gaseste in Hristos. Ei niciodata nu vor accepta in mod autentic harul pana nu vor tremura de vinovatie inaintea Legii sfinte si drepte a lui Dumnezeu. De aceea este imperios necesar, ca inainte sa le prezentam solutia salvarii, sa venim cu indreptarul Legii care Ii va conduce spre Cristos. Galateni 3:24: “Astfel Legea ne-a fost un indrumator spre Hristos, ca sa fim socotiti neprihaniti  prin credinta”.

      Martin Lloyd-Jones un alt mare om al lui Dumnezeu  spunea: “Nu exista evanghelizare adevarata fara doctrina pacatului si fara o intelegere a ceea ce este pacat. Nu vreau sa fiu incorect, dar o evanghelie care spune doar “vino la Isus” si care ofer pe Isus ca pe un Prieten si proclama o viata noua minunata, fara convingere de pacat, aceea nu este Evanghelia Noului Testament”. Astazi nu mai este la “moda” sa predicam despre pacat sau iad, pentru ca speriem oamenii, de aceea multi predicatori evita subiectele acestea.Noi trebuie sa fim pe placul lui Dumnezeu, nu al oamenilor. Chiar daca Cuvantul propovaduit este prea tare si taios, obiectivul nostru e sa-l slujim pe Marele Stapan, chiar daca acestea presupune indepartarea celor din jur si lipsa noastra de popularitate. Misiunea noastra nu este aceea de a aduna cat mai multi simpatizanti si sa fim populari, ci sa prezentam adevarul evanghelic, “pe Cristos cel rastignit si inviat”.

      Si cel mai important lucru, nu trebuie sa uitam ca convertirea o face Duhul Sfant.Indiferent cat de tare ar straluci predica noastra si cat de pregatiti a-mi fi, Duhul lui Dumnezeu este cel care strapunge inimile si convinge pacatosul de nevoia lui de Dumnezeu.Si intrucat convertirea este o lucrare divina, trebuie sa fim atenti sa depindem intru totul de Duhul Sfant si sa ne bizuim pe El pentru a avea putere in timul propovaduirii.

      In final as vrea sa inchei cu cuvintele apostulului Petru: ”Sfarsitul tuturor lucrurilor este aproape.Fiti intelepti, dar , si vegheati in vederea rugaciunii”.(1Petru 4:7)