Îmi dau seama acum, mai mult ca oricând, că Dumnezeu ascultă rugăciunile şi răspunde la fiecare rugăciune care se îndreaptă spre El. Uneori se poate să primim răspuns la rugăciune, dar suntem prea preocupaţi, ca să ne oprim, să medităm, să ascultăm, să facem un pic de linişte în sufletele noastre.

Avem nevoie de Dumnezeu: fără El, viaţa nu e viaţă. Eu am ajuns la această concluzie acum câteva zile. Eram foarte tulburată, simţeam că-mi lipseşte ceva. Am început să înţeleg că poţi să ai tot ce-ţi doresti, absolut totul, dar dacă nu-L ai pe Isus, pacea Sa, nu ai adevărata fericire, nu poţi fi fericit pe deplin. Sunt obişnuită să spun: ,,Dacă voi reuşi să trec examenul, voi fi fericită" sau: ,,dacă voi reuşi să-mi cumpăr o maşina, voi fi fericită", dar ştiu acum că o asemenea fericire nu va dura mult. Dacă nu-L ai pe Isus, nu ai adevărata fericire.

Viaţa noastră poate să fie o permanentă fericire numai prin ajutorul lui Isus, numai dacă Îl situăm pe El în centrul vieţii noastre. Am mai înţeles în aceste zile cât de importantă este rugăciunea şi m-am convins că Dumnezeu răspunde la rugăciunile mele şi că îmi vorbeşte. Da, El încă mai vorbeşte. Uneori am auzit glasul Lui ca un susur blând, ca şi clinchetul cristalin al apei, dar alteori mi s-a părut ca un tunet, ca un vuiet care cutremură pământul. Oricum, El vorbeşte şi noi ar trebui să ne facem timp pentru a-L asculta pe Creatorul universului, pentru că şi El ne ascultă pe noi şi ne iubeşte, pentru că suntem creaţia Lui. Beneficiem de o mare favoare să-L avem ca Tată, să fim iubiţi de El. În inima Lui este loc pentru fiecare.

Poţi să ai totul, dar dacă El nu este prezent în viaţa ta, nu vei avea parte de adevărata fericire. Doar El ţi-o poate da. Întrebarea este: ,,Vrei, eşti gata s-o primeşti?"