Imi place sa cred ca sunt un sofer bun. Pana acum nu am fost niciodata oprit pentru depasirea vitezei. (Poate ca nu am fost prins niciodata, dar asta e alta poveste.)

In schimb, o data am fost oprit de un politist pentru ca imi expirase numarul de la masina. Am incercat sa-l induiosez privindu-l rugator, dar degeaba. Si-a scos pixul si mi-a dat amenda.

Cateva saptamani mai tarziu, m-am prezentat la instanta de judecata a abaterilor din trafic. Nu stiu daca ati avut vreodata de-a face cu aceasta instanta, dar e ceva de-a dreptul umilitor. Judecatorul a intrat in sala si a aruncat o privire spre noi, gloata calcatorilor de lege. S-a indreptat spre masa lui si si-a luat in stapanire "tronul", acolo sus, deasupra  muritorilor de rand. Ori de cate ori rostea un nume, persoana respectiva se ridica de pe banca unde statea si se apropia de masa lui. Unul dupa altul, invinuitii isi prezentau justificarile elaborate, incheind toti cu aceeasi concluzie: "Nu a fost vina mea, Onorata Instanta, si in consecinta nu ar trebui sa platesc aceasta amenda."

Si de fiecare data judecatorul proclama, fara exceptie, ca trebuie sa-si plateasca datoria.

In sfarsit, a venit si randul meu. "Domnul GROW-shell, va rog sa poftiti in fata."

Judecatorul m-a privit un moment, apoi m-a intrebat tare si raspicat: "Asadar... dumneavoastra ce aveti de spus?".

Mi-am aplecat privirea, rusinat. Am raspuns incet, aproape in soapta: "Am condus cu numarul expirat."

Judecatorul si-a indreptat spatele pe tron. M-a privit sever si m-a intrebat, de data asta pe un ton mai animat: "Ce ati spus?!"

De parca nu ar fi fost destul de neplacut ca trebuie sa platesc amenda. Acum o sa mai si umileasca, m-am gandit. Mi-am ridicat ochii ca sa-l privesc si am constatat ca aveo oexpresie amabila, cu sprancenele ridicate si cu gura usor intredeschisa. Parea sa ma indemne: Hai, te rog, ajuta-ma un pic.

L-am privit drept in ochi, mi-am indreptat spatele si mi-am inaltat capul, cu curaj. "Da, Onorata Instanta. M-ati auzit bine. Eu ... sunt vinovat."

"Spuneti-mi ce s-a intamplat", a spus simplu.

I-am explicat, clar si succint. "Imi pare foarte rau, Onorata Instanta, dar sunt un idiot. Nu am nici o scuza. Am uitat pur si simplu sa-mi reinoiesc numarul."

Exact ce dorea sa auda. "Scuzati-ma, ati spus ca sunteti un idiot?"

Am incuviintat.

"Sunteti un idiot vinovat?", m-a intrebat, cu o privire care imi dadea de inteles: Tine-o tot asa. Nu m-am putut abtine sa nu zambesc. Era de-a dreptul amuzant.

A rostit, clatind din cap a emfaza: "Sunt convins ca va pare foarte rau pentru greseala dumneavoastra."

L-am imitat, clatinand din cap la fel de teatral. "Da, domnule. Ceea ce am facut e gresit. Foarte gresit. Si imi pare rau. Foarte rau. Sunt vinovat."

Din nou, tocmai ce dorea sa auda. Judecatorul a proclamat pe un ton ironic si raspicat, ca sa-l auda toti cei prezenti: "Avem aici o persoana vinovata, intr-o incapere plina de oameni nevinovati. Trebuie sa-l dau afara cat mai repede pe acest idiot vinovat, ca nu cumva sa-i corupa pe ceilalti, care sunt inocenti. Craig Groeschel, sunteti liber sa plecati. Nu trebuie sa platiti amenda. Ati fost iertat."

Iu-huuu! Am dansat de fericire tot drumul pana la masina.

Acum haideti sa revedem scena. Eram vinovat? SIgur ca da. Meritam sa fiu pedepsit? Da. Dar a trebuit sa-mi platesc greseala? Nu! De ce?

Pentru ca judecatorul s-a indurat de mine. Nu primisem ceea ce meritam. Fusesem iertat. Exact la fel procedeaza si Dumnezeu cu noi. Daca suntem "in Christos", El nu ne da ceea ce meritam pentru pacatele noastre. In Isaia 43:25, Dumnezeu spune: "Eu, Eu iti sterg faradelegile pentru Mine, si nu-Mi voi mai aduce aminte de pacatele tale."

E adevarat ca oamenilor buni li se intampla si lucruri rele. Dar istoria lui Iisus este vestea cea mai buna pe care o poate primi cineva. Lui I s-au intamplat lucruri rele tocmai pentru ca noi, ceilalti, sa putem avea parte de lucruri bune. De obicei ma grabesc sa intreb de ce s-a intamplat un lucru rau. Rareori ma intreb de ce m-o fi binecuvantat Dumnezeu cu un lucru bun. Adevarul este ca oamenii ca mine si ca tine, pacatosi care merita sa moara, au parte si de lucruri bune.

Daca treci chiar acum printr-o mare suferinta, adu-ti aminte de povestea lui Iov. Cu toate ca a suferit enorm, la sfarsit, Dumnezeu l-a binecuvantat mai mult decat si-ar fi putut inchipui vreodata. Ma rog ca El sa faca la fel si cu tine. Orice s-ar intampla, noi toti sa putem sa-I fim recunoscatori pentru ca nu ne da intotdeauna ceea ce meritam. Cand vine vorba de pacatele noastre, ma bucur din toata inima ca Dumnezeu nu este corect.