A trăi prin har înseamnă a păşi prin credinţă. Înseamnă a te încrede fără rezerve, 100% în Dumnezeu, în Cuvântul Său. Căci, ce altceva este credinţa, decât o încredere nestrămutată în lucrurile care nu se văd, în lucrurile de sus. Am fost aşezaţi împreună cu Cristos, în locurile cereşti şi binecuvântaţi în El cu toate binecuvântările cereşti. Aceste binecuvântări nu se văd dar ne-au fost date împreună cu Cristos.

A păşi prin credinţă, înseamnă a merge pe mâna Lui Dumnezeu 100%, şi atunci când toate şansele vizibile spun contrariul. Înseamnă a umbla pe apă, ştiind că sub tine există o imensă masă lichidă iar furtuna s-a deslănţuit, ştiind că aceasta nu este abilitatea ta ci slăbiciunea ta. Înseamnă a plana în gol, de la mare înălţime, fără paraşută, bazându-te nu pe controlul tău ci pe capacitatea Domnului de a te susţine şi nu doar atât, ci să găseşti plăcerea şi relaxarea de a admira peisajul în timp ce Domnul se ocupă de transport.

A umbla în har înseamnă a intra în odihna Lucrării terminate la cruce, a Lui Isus Cristos, a intra în Ţara promisă, în odihna promisiunilor Lui Dumnezeu, acolo unde vei locui în case pe care nu tu le-ai construit, vei bea apă din fântâni pe care nu tu le-ai săpat şi vei mânca din vii pe care nu tu le-ai sădit. Acolo unde orice uriaş (problemă) a fost deja biruit de Dumnezeu şi dat legat în mâna ta.

Atunci când umbli prin har, prin credinţă, binecuvântările Domnului te înconjoară ca un scut, pacea Lui care întrece orice închipuire, îţi păzeşte mintea şi inima, în Isus Cristos, dându-i linişte (lipsă de tulburare şi spaimă), încredere şi siguranţă. Astfel tu eşti lumină din Lumină, sare pentru pământ, martor al bunătăţii şi credincioşiei Lui Dumnezeu.