În noaptea de 28 octombrie 1993, Domnul mi-a arătat această lucrare. Am văzut mult popor adunat ca într-o adunare mare si mi s-a dat să  înţeleg că reprezintă poporul Domnului de pe tot pământul, în faţa poporului era ca un altar pe care unii din popor aduceau jertfe Domnului, dar cei mai mulţi din popor stăteau tare nepăsători: unii erau întorşi cu spatele spre altarul Domnului si cu faţa spre uşă, alţii vorbeau între ei, iar alţii chiar râdeau între ei. Deodată perdeaua s-a tras si un sol al Domnului, care s-a arătat ca un înger foarte puternic, a ieşit în faţă si a strigat: "Venirea Domnului e foarte aproape! Pregătiţi-vă! Vegheaţi si nu vă depărtaţi de altarul Domnului. Aduceţi jertfe curate, căci venirea Domnului va fi în curând, curând de tot. Curăţiţi-vă, cei ce purtaţi vasele Domnului; nu vă atingeţi de nimic spurcat si necurat. Untdelemnul ce vi s-a dat în vase, folosiţi-1 pentru ungerea celor loviţi si răniţi dinjurul vostru si strigaţi în gura mare: căci venirea Domnului este mult mai aproape decât voi vă gândiţi." Mulţi din popor s-au uitat unii la alţii, dar cei mai mulţi au rămas tot nepăsători, iar alţii au zis: "Tot aşa s-a spus de atâta timp si Domnul încă nu a venit. Cine poate şti când va fi venirea Domnului?" Alţii au început a dispreţui si pe cei ce au fost mişcaţi de cuvântul Domnului şi care au început să aducă jertfe pe altarul Domnului. Eu am început a plânge si am întrebat pe solul Domnului dacă vrea să îmi spună cât mai este până când vine Domnul? Mai este mult? Că e aşa de grea vegherea pentru că mulţi s-au obişnuit deja cu acest cuvânt: «Vine Domnul!» si dispreţuiesc chiar si pe cei ce îndeamnă poporul la veghere si pregătire, să-L întâlnească pe Domnul. A spus: "Nu este îngăduit să spun nimic mai mult decât atât, că venirea Domnului e foarte aproape, dar fiindcă insişti, o clipă te las să vezi cât e de aproape venirea Domnului."

A tras perdeaua la o parte şi am văzut pământul ca pe un ecran si la o distanţă mică, de câţiva metri, se vedea capătul: era pus ca un stăvilar (ca un hotar) ce nu putea fi trecut, iar de sus s-a coborât ca o lozincă pe care era scris "SFÂRŞIT" si s-a fixat în faţa pământului. Din cer se vedea coborând un oraş ca o cetate deosebit de frumoasă, cu turnuri înalte ce străluceau cu putere, ca aurul. Deasupra acestei cetăţi, plutea un nor alb ce reprezenta slava Domnului, ce umbrea cetatea, în partea din faţă, era ca un soare mare, ce strălucea puternic încât nu puteam să privesc bine cetatea din pricina strălucirii, înaintea cetăţii, venea în zbor un înger puternic cu o carte de aur în mână pe care era scris numărul l si a zis: "în cartea numărul l sunt scrise numele celor ce în curând vor fi răpiţi la Domnul, să-L întâmpine în văzduh." Apoi, a mai arătat o altă carte, pe care era scris numărul 2: "Aceasta e cartea vieţii unde sunt scrise numele celor mântuiţi, ce n-au parte de întâia înviere şi vor trece pe la judecată. Dar se striga: "Ferice de cei al căror nume e scris în cartea numărul l, căci ei vor avea parte de întâia înviere." Apoi mi-a zis: "Vezi cât e de aproape venirea Domnului? Aceste lucruri sunt gata să apară. Du-te si strigă: Domnul>. Fii un semn pentru alţii si pregătiţi-vă pentru răpire, căci Domnul vine în curând. Apropiaţi-vă de altarul Domnului şi aduceţi jertfe curate, iar vasele, în care s-a pus untdelemn pentru ungere, să fie puse neîncetat pe altar, ca untdelemnul din ele. să poată fi folosit pentru ungerea rănilor şi vânătăilor celor loviţi, căzuţi, răniţi şi bolnavi. Să strigaţi zi şi noapte deşteptare şi trezire în popor, căci venirea Domnului e foarte aproape!

Perdeaua s-a tras înapoi, îngerul a dispărut, iar eu am rămas plângând si strigând: "Vine Domnul. Pregătire căci venirea Domnului e foarte aproape. Deşteptare si trezire că vine Domnul!" Unii din popor au luat în serios cuvintele date, s-au apropiat de altar si aduceau jertfe Domnului. Alţii au început a dispreţui si a-si face semne între ei, că s-a mai găsit cineva să strige că vine Domnul, zicând: "Parcă noi nu ştim că vine Domnul." Au început să râdă dispreţuitor spunând: "Cine ştie când vine Domnul?" si s-au întors cu spatele spre altarul Domnului. Priveau afară pe geamuri si pe uşă si vorbeau între ei. Eu strigam întruna: "Vine Domnul. Nu luaţi cu uşurinţă semnalul dat că s-a arătat solul Domnului cu cartea numărul l, gata să o deschidă si să strige: ."

Dintr-o dată, din nou ca pe un ecran, a apărut pământul. Multe lucruri au fost arătate, dar fazele treceau în grabă mare unele după altele. S-au arătat schimbări făcute în orânduirile pământului; în alte faze s-au arătat războaie, secetă, inundaţii, foc, dărâmături si strâmtorări mari prin care trebuia să treacă si poporul Domnului. Mulţi au căzut si foarte puţini au rămas în picioare ţinând mărturia Domnului Isus si Cuvântul Adevărului. Deodată s-a auzit un sunet de trâmbiţă si solul Domnului cu cartea numărul i în mână, s-a arătat strigând: "Fiţi gata să vă încolonaţi în rând, aşa cum vă veţi auzi numelestrigat. Veniţi voi, cărora v-a plăcut să staţi aproape de Domnul pe pământ si aţi rămas lângă El în ascultare, umilinţă si smerenie! Veniţi, cei ce aţi purtat crucea zi de zi pe umeri cu lepădare de sine. Veniţi, cei cărora v-a plăcut jugul Lui si sarcina Lui v-a părut uşoară; n-aţi cârtit si n-aţi murmurat. Veniţi cei ce nu v-aţi ruşinat de Domnul si v-a plăcut să staţi aproape de El în ocări si dispreţ. Veniţi cei ce aţi vărsat lacrimi pe pământ si aţi îmbrăcat haina răbdării, dar prin toate nu v-aţi depărtat, ci aţi rămas aproape de Domnul găsindu-vă plăcerea în legile si poruncile Lui; v-a plăcut să staţi aproape de Domnul pe pământ. Acum veniţi si veţi fi pe totdeauna lângă El." Apoi a început să strige numele celor scrişi în cartea numărul 1. Am văzut cum se înrolau în rând cei ce erau strigaţi. Am cunoscut între ei surori si fraţi sinceri cere pe pământ au rămas lângă Domnul în umilinţă si smerenie,luptându-se lupta cea bună a credinţei, iar Domnul a depus mărturie prin Duhul Sfânt pentru ei, însoţindu-i în lucrare. Mulţi din cei ce nu şi-au auzit numele strigat au început a plânge, întrebând cum de ei nu îşi aud numele strigat, căci si ei au fost pocăiţi si au slujit pe Domnul, luptându-se toată viaţa săajungă clipa răpirii, trecând chiar prin mari încercări si probe. La unii le-a răspuns: "Numele vostru nu este scris aici pentru că nu v-a plăcut să staţi aproape de Domnul. V-aţi lărgit cărarea depărtându-vă de Domnul. De aceea numele vostru nu este scris aici." La alţii le-a răspuns: "Voi n-aţi purtat haina răbdării, nu v-a plăcut jugul si sarcina lui Hristos. Aţi scuturat jugul si v-aţi luat o sarcină mai uşoară." Altora le-a zis: "Voi nu aţi purtat crucea zi de zi, nu v-aţi lepădat de sine si în încercări aţi murmurat si aţi cârtit. De aceea v-aţi pierdut dreptul de la răpire." La alţii le-a spus: "Voi nu aţi răbdat, nu aţi iertat si nu aţi iubit. Voi aţi vorbit de rău, aţi clevetit si aţi dispreţuit cuvintele Domnului când vi s-a spus să vă opriţi si să vă întoarceţi de la aceste lucruri care v-au depărtat de Domnul. Acum voi veţi trece pe la judecată. Voi pe pământ v-aţi ales locul, căci nu v-a plăcut să staţi aproape de Domnul, purtândocara Lui, nici să mergeţi pe urmele Lui în umilinţă si smerenie." Atunci a început regretul si plânsul în popor.

O soră a întrebat: "Numele meu unde este scris? Eu din copilărie am slujit pe Domnul si am trecut prin multe cuptoare si încercări." Solul a spus: "Prin încercările prin care ai trecut te-ai clătinat, ai murmurat si n-ai rămas aproape de Domnul. De aceea numele tău este scris în cartea numărul 2 a celor mântuiţi." Ea a mai întrebat: "Dar soţul meu este scris în cartea celor mântuiţi?" Solul s-a uitat în carte spunând: "Numele lui este şters pentru că a hulit pe Duhul Sfânt. Pentru el să nu te mai rogi, că nu vei fi ascultată. Nici o mijlocire nu mai e primită pentru el, fiindcă a hulit pe Duhul harului." Din nou a întrebat sora: "Dar copiii mei? Am avut opt copii. Numele lor unde este scris?" Solul s-a uitat în carte si a zis: "Şase copii au numele scris în cartea celor mântuiţi, dar în dreptul numelui a doi dintre copii e un semn de întrebare. Se vede că au păşit alături de cărare. Pentru ei poţi să te rogi si să mijloceşti si de se va vedea recunoştinţă, întoarcere si hotărâri statornice, numele lor va rămâne scris. Dar de nu vor lua seama să intre în ascultare, numele lor va fi şters."

S-a ridicat altă persoană si a întrebat: "Numele meu de ce nu mi I-am auzit? Numele meu unde este scris? Eu am slujit pe Domnul si Domnul m-a pecetluit cu Duhul Sfânt si mi-a dat darul proorociei. M-am rugat pentru multe suflete, stăruind împreună cu ei si au primit Duhul Sfânt. Domnul a făcut si vindecări când m-am rugat pentru bolnavi. Am trecut prin cuptoare de suferinţă si încercări. De ce numele meu nu a fost strigat?" Solul a căutat în cartea numărul l zicând: "Numele tău a fost scris, dar a fost şters din pricină că nu ţi-ai păstrat locul aproape de Domnul si te-ai depărtat de El. în ultima vreme tu nu ai mai adus roadă si te-ai clătinat de pe temelie." A căutat apoi în cartea numărul 2, spunând: "Numele ti-a fost scris în cartea celor mântuiţi. Vei trece pe la judecată."

Mulţi au mai întrebat, plângând, de ce nu-şi aud numele, iar solul le răspundea la toţi, spunându-le motivele: "N-aţi rămas aproape de Domnul, n-aţi rămas în dragostea Lui, nu v-aţi iubit unii pe alţii, n-aţi răbdat si n-aţi iertat, n-aţi rămas în umilinţă, n-aţi rămas la smerenie si n-aţi rămas în ascultare de Cuvântul Domnului. Voi singuri v-aţi depărtat de Domnul. Aţi ştiut că vine Domnul dar nu v-aţi pregătit să-L puteţi întâmpina în clipa răpirii. Semnale după semnale au fost date, dar voi nu le-aţi luat în seamă. Acum nu se mai poate schimba nimic."

Solul s-a îndreptat spre mine spunând: "Du-te şi spune tot ce ai văzut si auzit, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, chiar de vei fi dispreţuită. Spune cuvintele Mele, strigă deşteptare si trezire în popor ca să nu ţi se ceară socoteală că ai tăcut şi n-ai mărturisit tot ce ţi-a fost spus şi arătat. Spunepoporului să nu ia în chip uşuratic cuvintele acestea căci altfel te vor sluji ca mărturie. Cei ce se vor trezi si se vor pregăti, vor avea parte de răpire."

E

u binecuvântez pe Domnul si laud Numele Său, căci a găsit cu cale încă odată să ne trezească, pentru că ne iubeşte atât de mult si ne vrea viaţa. Domnul nu vrea să piară nici unul din copiii Lui, nici să rămână afară când El va veni. Domnul ne vrea în totul totului pentru El. Şi dacă Duhul si Mireasa zic: "Vino", Cuvântul Domnului zice: "Cine aude să zică: ." Amin, "Vino Doamne Isuse!"