Pahar sau umbrelă?
Autor:
George Cornici
|
Album:
Mesajele adevărului
|
Tematica:
Meditatii
Resursa adaugata de geocornic in 09/09/2013
Resursa adaugata de geocornic in 09/09/2013
Nu cu mult timp în urmă am sosit la Casa Domnului cu câteva minute mai înainte de a începe serviciile acelei duminici de început de primăvară. În surdină se auzea orchestra; muzica era pătrunzătoare, mergea direct la suflet. Am deschis buletinul bisericii și prima privire a fost la schița mesajului din acea duminică. Titlul mesajului era ”Pahar sau umbrelă?” La începutul paginii era o poză a unui pahar și o poză a unei umbrele. Erau puse față în față. M-am gândit, imediat, să fac un exercițiu spiritual. Fără să mă uit la schița mesajului să-mi dau seama despre ce e vorba. Ce anume vor să transmită cele două imagini? Sincer să fiu, ar fi trebuit să realizez imediat despre ce e vorba. Dar mi-a trebuit un timp de câteva minute, nu mai mult de 5 minute. Sau poate eram fermecat de undele melodiei instrumentale și nu mă puteam concentra? Dar dintr-o dată mi-a picat fisa: PAHARUL PRIMEȘTE, UMBRELA RESPINGE. Mesajul care a urmat a confirmat lucrul acesta. A fost un mesaj profund și cu altă ocazie doresc să postez un rezumat al acelui mesaj. Dar aceste imagini mi-au dat de gândit, această temă m-a pus pe gânduri. Primim noi tot ce ne dă Tatăl? Suntem ca umbrela sau ca paharul? Suntem noi selectivi?(În sensul că am vrea doar binecuvântările și nu încercările) Suntem ființe umane cu slăbiciuni. Mă gândesc la Mântuitor în postura Lui umană. Bine-nțeles El a fost sută la sută om și sută la sută Dumnezeu. Dar să considerăm postura Lui umană. Pe cruce, în toiul suferinței, pentru o secundă sau două ar fi dorit ca Tatăl să îndepărteze paharul suferințelor. Cu alte cuvinte să nu primească ce a dat Tatăl. Dar imediat adaugă, ”Totuși voia Ta să se împlinească”
Să fim convinși de adevărul din Iacov 1:17 ”orice ni se dă bun și orice dar desăvârșit este de sus, pogorându-se de la Tatăl luminilor...”
Tot ce dă Tatăl e bun și desăvârșit. Și o boală? Și o încercare? Și pierderea serviciului? Și o tragedie? Cuvântul citat din Iacov este foarte clar, nu e nevoie de clarificări în plus. Nu înțelegem chiar acum o încercare prin care trecem, sau o situație delicată prin care trecem. Dar la vremea potrivită vom înțelege de ce anume am trecut prin experiența respectivă și vom da slavă lui Dumnezeu realizând că a vrut ceva mai bun pentru noi.
*A înțeles apostolul Pavel acest adevăr divin? Desigur. Iată ce stă scris la Filipeni 4: 12-13, ”Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc.
12. Ştiu să trăiesc smerit, şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă.
13. Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.”
12. Ştiu să trăiesc smerit, şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă.
13. Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.”
Cu alte cuvinte totul vine de la Dumnezeu care se îngrijește de noi în mod constant. Purtarea Lui de grijă e permanentă. Avem din belșug de toate; e o stare creată de El. Vine vremea când această stare de belșug e doar amintire și trăim dar nu ca înainte; ne lipsesc multe, nu ne putem permite să avem ca înainte. Ambele stări sunt îngăduite și trimise de Dumnezeu.
*A înțeles Iov acest lucru? Bine-nțeles. Iată care a fost replica plină de reverenţă a lui Iov, slujitorul Domnului, atunci când a fost lovit "cu bubă rea": "Ce! primim de la Dumnezeu binele şi să nu primim şi răul?" (Iov 2.10). Iov a spus acest lucru în ciuda faptului că textul biblic ne spune foarte clar: "Şi Satan a plecat dinaintea DOMNULUI. Apoi a lovit pe Iov cu o bubă rea, din talpa piciorului până în creştetul capului" (Iov 2.7). Oare greşeşte Iov atribuindu-I lui Dumnezeu ceva ce venea de la Satan? NU, deoarece imediat după cuvintele lui Iov, autorul ne spune: "În toate acestea, Iov n-a păcătuit cu buzele lui" (Iov 2.10).
Concluzie. Planul lui Dumnezeu pentru noi este bun. Așa cum părintii doresc binele copiilor lor, Tatal nostru ceresc ne dorește doar binele. Ar trebui totuși sa ne amintim că lucrurile bune nu se manifestă intotdeauna ca și experiențe placute. Uneori, binele poate veni sub forma de adversitate sau de probleme, dar Dumnezeu poate folosi circumstanțele dificile pentru binele nostru, asa cum ne spune si versetul din Romani 8:28: “De alta parte, știm ca toate lucrurile lucrează impreună spre binele celor ce Il iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați dupa planul Său”.
Cum vine binecuvântarea în viața noastră? Doar acceptând tot planul divin, doar primind tot ce ne trimite Stăpânul.
PAHAR SAU UMBRELĂ?
George Cornici
Statistici
- Vizualizări: 1124
- Comentarii: 3
Opțiuni
Neemia 9:17 n-au vrut să asculte şi au dat uitării minunile pe care le făcuseşi pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit
Cât de adevărat și cât de frumos spus! Domnul să vă binecuvânteze și pt. acest mesaj plin de putere.
Isus a răspuns: „Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau copii, sau holde pentru Mine şi pentru Evanghelie
şi să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, fraţi, surori, mame, copii şi holde, împreună cu prigoniri; iar în veacul viitor, viaţa veşnică. "
Doua versete fenomenale, daca sunt citite cu atentie! E o chestiune pe care mi-a revelat-o acum vreo 15 ani Domnul Isus- cele doua nu sunt separate, domnul Cornici...Eram mereu jignit de un coleg pentru ca eram crestin si cand cu un of mai intens i-am spus Domnului de asta mi-a aratat si El ceva din Sfanta Scriptura: ca am primit case, frati, surori, mame, copii, holde, si ca o cireasa de pe tort, prigonire..
Credeti-ma ca m-am oprit din lucru, uimit peste masura si am intrebat: - Doamne! Prigonirea e o durere, nu o binecuvantare, nu o bogatie! Ce cauta acolo? De ce Sfanta Scriptura spune asa ceva?
- Pentru ca e o bogatie pe langa toate celelalte! Cea mai mare de aici de jos! am inteles mesajul Sau...Si cred ca nu m-am inselat...
Prigoana nu e doar durere, ci poate mai degraba bogatie! Poate nu e frumusete, dar in ea e putere!..Nu e o slava aici jos, dar s-ar putea sa fie maretie Sus!...Zic si eu..