PE ARIPI DE RUGA

Din zdrente de ganduri si vise incerc sa impletesc o scara spre nemurire.

Simt pecetea iubirii sale in adancimile fiintei mele si incerc sa ma inalt spre un necunoscut al odihnei depline.

Tot ce sunt pare atat de murdar oglindit in frumusetea sa ....si totusi indraznesc sa mi ridic ochii pentru a fura ceva din stralucirea SA,pentru a sadi tot mai multa puritate in cotloanele ascunse ale inimii mele.

Strang in palmele firave ale spiritului,promisiunea cunoasterii adevarate si cer ca bucatile inimii mele sa devina un intreg purtat de bratele Sale.

Trecutul incearca sa ma traga intr-un desert al iluziilor si trairilor false,dar foamea dupa mai mult din EL,umbreste frumusetea sticlei fara valoare.

Azi,zdrobita dar eliberata de povara „Eului”ma asez in tacere si astept reorientarea spre divin,tanjind tot mai mult dupa tine,IISUS.

Pun pe aripi de ruga,tot ce am crezut pana azi ca insemn si astept ca TU sa-mi dai insemnatate.

Inlatura barierele inconstientei,rupe in mine zagazurile iubirii pentru a gustao mai mult din plinatatea TA.