Muzica...în adunare...un subiect interesant în aceste vremuri deoarece auzim ce se cântă.
Muzica este ceva sublim.Muzica este cuvântul suspinat; şi suspinul acesta provoacă inima sentimental mai mult ca orice.Cuvântul poate fi rostit, gândit dar şi intonat sau "suspinat", folosind acest termen.În adunare muzica îşi are un rol aparte pe lângă alte slujbe duhofninceşti; să citim următoarele versete din scriptură:
"1 Corinteni 12:1-11
11 Dar toate aceste lucruri le face unul şi acelaşi Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voieşte."
19 Acum, scrieţi-vă cântarea aceasta. Învaţă pe copiii lui Israel s-o cânte, pune-le-o în gură, şi cântarea aceasta să-Mi fie martoră împotriva copiilor lui Israel.Deutronom 31:19
1 Cronici 6:32 ei împlineau slujba de cântăreţi înaintea locaşului Cortului întâlnirii, până când a zidit Solomon Casa Domnului la Ierusalim, şi îşi făceau slujba după rânduiala care le era poruncită.
Pornind de la aceste premise, muzica este de nelipsit în biserică.Ea este o slujbă definită şi îşî are slujitorii.prin cântare se poate folosi toate celelalte daruri din Corinteni 12.Prin cântare se poate proroci, se poate cânta cântări de o valoare intelectuală spirituală înaltă, adică de înţelepciune, la cântare s-au vindecat bolnavi, la cântare s-a coborât Duhul Sfânt şi s-a prorocit, etc...
De aici deduc că în primul rând cântăreţul trebuie să fie sfânt, să aibă o ţinută morală înaltă şi să fie plin de puterea Duhului Sfânt.Iar trebuie să revin la ideea de specialist.Astăzi din cauza curentului mediatic şi a cotidianului în care trăim s-a accentuat că societatea este formată din specialişti...eu, unul nu-a prea convins...nimeni nu poate să facă doar un singur lucru, spre exemplu doar să mănânce...mai trebuie să să bea apă, să respire, să vadă, să umble, etc...
Adunarea trebuie toată împlicată în slujba de cântare indiferent de tonalitatea vocii sau de cunoştinţele muzicale.Tot poporul trebuie să cânte.Noi ne bazăm doar pe "specialiştii" muzicali, care nu prea sunt duhofniceşti, sau prea puţin "dotaţi" spiritual.Dacă nu implicăm în procesul de sfinţire întreaga comunitate, vom avea lacune de sfinţenie.Cuvântul ne sfinţeşte...Cuvintele lui Isus...
În cântare se implică şi emoţii şi sentimente, înţelepciune, voinţă, răbdare, ritmicitate etc...Ca să cânţi cu toată adunarea, trebuie să "înghiţi", să rabzi pe cei care habar nu au să cânte, să-i aştepţi pe ritm, să-i iubeşti, şi câte alte lucruri rezultă de aici ne pot şlefui caracterul pentru o viaţă mai curată şi relaţii mai bune cu cei din casa Domnului.
Asta este despre cântarea în comun...
Dar ce ne facem cu "solou-rile"?Aici trebuie mai multă dedicare.De cântarea ta depinde ridicarea sau prăbuşirea multora; mângâierea sau condamnarea altora.
Trebuie să ne alegem cântarea în funcţie de duhul nostru.Aici vă pot povesti câteva din experienţele proprii,fiind şi eu un cântăreţ, un slujitor umil.Mi s-a spus odată într-o adunare să cânt o cântare, adică un fel de apropo, de sugestie;nu îmi place să spun că a fost dedicaţie; mi-am acordat simţirea duhului la starea adunării şi am cântat o altă cântare.la sfârşitul programului au venit fraţi şi surori la mine, mărturisindu-mi că, respectiva cântare a fost un răspuns la unele probleme frăţeşti din mijlocul lor.Şi câte alte experienţe.
Este important să simţi ceea ce cânţi.Eu nu mă pot minţi, pe mine, cântând de exemplu o cântare despre ridicarea mâinilor sau despre plâns şi lacrimi, şi eu să nu ridic mâinile sau să nu plâng.Aş fi în neconcordanţă cu versurile cântării.Mare grijă la mesajul cântării...face mai mult ca ritmul...
O cântare trebuie să atingă inima şi pe Dumnezeu.Dacă ai o stare spirituală, de exemplu ai păcătuit, şi continui să cânţi fără să te pocăieşti, vei cânta pe lângă subiect, vei răni pe alţii, mai ales dacă e tristeţe şi tu să cânţi de bucurie, atunci Dumnezeu v-a fi martor împotriva ta.Mare grijă.
Problema actuală identificată ca fiind de urgenţă este muzica de consum. Se cântă pe bani, se cântă melodii aproape la fel, ca şi cum starea spirituală ar fi la acelaşi nivel la toţi, ceea ce este o minciună.
Preluăm cântări străine, care au un înţeles lumesc în limba maternă, iar noi le catalogăm drept duhofniceşti.Unde sunt cântările date de la Duhul Sfânt?cei care compun cântări, trebuie urmărită roada lor.
Eu ca român voi cânta cântări mai aproape de de originea mea culturală.După ce să alerg să preiau cântări din celălalt capăt al globului, când avem o impresionantă arhivă muzicală sufletească, să o spun aşa firesc.Dar mai avem şi izvorul nesecat al Duhul Sfânt care ne poate da cântări potrivite, şi "fără număr"...
O aplicaţie de urgenţă: "Scrieţi şi numai să scrieţi"...Sunt mulţi care pot să scrie versuri şi cântări.Bine ar fi să lăsăm ceva în urma noastră.Cântăreţul naşte cântăreţi.
Să ne verificăm prin următoarele întrebări:
Cine şi ce sunt?cine...sunt un cântăreţ?ce...ce fel de cântăreţ sunt?(identifică-te şi vezi care e starea ta)
Îmi pasă de cei cărora le cânt?văd eu nevoile lor?(dacă nu iţi pasă vei cânta din mândrie)
Sunt vedetă sau cântăreţ?(Vedeta nu poate sluji cu oricine, şi oricui...are un grup ţintă specific, direcţii precise, şabloane muzicale verificate....
Un cântăreţ cântă şi slujeşte în funcţie de nevoile celor care îl ascultă, vede nevoia de lucrători la un seceriş aşa de mare,fiecare e important şi necesar în slujire, acesta fiind un principiu biblic al mădularelor că toate sunt de necesară trebuinţă, atât cel cu conservator cât şi cel fără...un cântăreţ chiar dacă este foarte bun şi pregătit muzical şi spiritual va ridica şi va forma pe cel de lângă el, un alt cântăreţ)
Sunt spiritual sau firesc?(verifică-te dacă ai roade...dacă nu ai, şi slujirea ta e apreciată, înseamnă că-ţi lipseşte puterea spirituală...roagă-te, posteşte şi Domnul te v-a folosi)
Să ştii că de tine depinde viaţa spirituală şi sentimentală a multor oameni!Eşti necesar secerişului!
Muzica...poate să schimbe viaţa unei biserici, a unei comunităţi, dar şi viaţa ta.Nu mai lăsa ca muzica să fie doar o pauză între predici!Nu mai îngădui să fie doar închinare, laudă şi să te rezumi la atât...priveşte cât de complexă e muzica în adunare, împreună cu Duhul Sfânt şi cunoştinţele muzicale...
Dacă am înţelege pe deplin rolul ei şi de ce a hotârât-o Dumnezeu în viaţa noastră...am trece mai uşor peste multe probleme şi încercări...
"Cântaţi Domnului"dar nu uitaţi că până ajunge cântarea în cer se izbeşte de urechile fraţilor şi a surorilor...Cine nu iubeşte pe fratele său nici nu cunoaşte pe Dumnezeu.
Muzica ajunge la inimă.Şi inima e templul Duhului Sfânt.Când acasă sunt cântece şi bucurie, adică în inimă e muzică, Stăpânul se coboară să-şi verifice casa, proprietatea.
Muzica-inima-Dumnezeu...
Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Vai de cel ce-şi va ţine gura închisă cu toate că ştie să cânte...
Ferice de cel ce cântă...Dumnezeu îi v-a da înţelepciune pe mai departe în ce şi cum să cânte...Tu cântă şi fi sfânt...în celelalte să te laşi călăuzit...