Lepădarea de sine -1-

Autor: Watchman Nee | Album: Watchman Nee | Tematica: Adevărul
Resursa adaugata de floridinmaracineni in 23/02/2014

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10/10 X

Media 10 din 5 voturi

Referințe

1 Tesaloniceni 5:23

Înţelesul ei: LEPĂDAREA DE SINE

Din câte ştiu eu, subiectul pe care dorim să-l tratăm nu a fost încă abordat de mulţi oameni. Acest subiect priveşte mântuirea sufletului. Oricând atingem problema mântuirii, este foarte imprtant pentru noi să recunoaştem un lucru, şi anume deosebirea imensă dintre duh şi suflet. Conform 1 Tesaloniceni 5.32, Scriptura îl descrie pe om ca posedând trei elemente importante: "duhul, sufletul şi trupul vostru". Pe scurt, duhul este acea facultate prin care omul este capabil să aibă părtăşie cu Dumnezeu, şi pe care nici un animal nu îl posedă. Din această cauză animalele, nu se pot închina lui Dumnezeu. Sufletul, pe de altă parte, este organul comun pentru gândire, voinţă şi sentiment - ceva în acest gen posedă şi animalele, pentru că sufletul vorbeşte de viaţa animalului (animată). Şi, în fine, trupul este acea parte a omului care comunică cu lumea materială. Întrucât noi, ca fiinţe umane, suntem alcătuiţi din duh, suflet şi trup, şi mântuirea noastră trebuie să atingă aceste părţi.

"... ca duhul lui să fie mântuit în ziua Domnului Isus" (1 Corinteni 5.5). Acest verset vorbeşte despre mântuirea duhului. "... adică răscumpărarea trupului nostru" (Romani 8.23). Aceasta ne spune despre mântuirea trupului. Dar ceea ce am vrea să studiem acum, este legătura cu mântuirea sufletului. Şi pentru aceasta, să studiem cu luare aminte fiecare loc din Noul Testament unde apare mântuirea sufletului, pentru ca să putem înţelege ce înseamnă cu adevărat acest lucru.

"Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze."

"Atunci Isus a zis ucenicilor Săi" - această propoziţie ne arată că aici Domnul Isus se adresează unor oameni mântuiţi. Deci să reţinem că aceste cuvinte se adresează unor sfinţi mântuiţi şi nu unor păcătoşi nemântuiţi.

"Dacă voieşte cineva să vină după Mine" - chemarea de a-L urma pe Domnul se adresează celor mântuiţi. Acest cineva este un ucenic mântuit, care doreşte în mod deosebit să-L urmeze pe Domnul. "Să Mă urmeze" ne dă cheia condiţiilor care sunt expuse în continuare.

"Să se lepede de sine" - lepădarea de sine înseamnă a nu ţine seama de eul tău sau a renunţa la privilegiile tale. LEPĂDAREA DE SINE IMPLICĂ ÎNLĂTURAREA EULUI ÎN CĂUTAREA VOII LUI DUMNEZEU, ASTFEL ÎNCÂT, ÎN TOATE LUCRURILE, CEL CREDINCIOS SĂ NU-ŞI URMEZE PROPRIA VOINŢĂ ŞI NICI SĂ NU FIE EGOCENTRIC. Numai astfel de oameni pot sa urmeze pe Domnul. Acest lucru este evident, bineînţeles, căci cum ar putea cineva să urmeze pe Domnul dacă el urmăreşte propriile lui interese?

"Să-şi ia crucea şi să Mă urmeze" - aceasta este chiar mai mult decât lepădarea de sine. Lepădarea de sine înseamnă doar a nu ţine seama de eu, în timp ce purtarea crucii înseamnă a asculta de Dumnezeu. A lua crucea însemnă a accepta tot ce Dumnezeu a hotărât pentru tine şi a fi gata să suferi, după voia lui Dumnezeu. Lepădându-ne de noi înşine şi luând crucea, noi putem într-adevăr să urmăm pe Domnul.

Înţelepciuna este cea care ajută pe cel mântuit să ia decizia corectă în purtarea crucii. pentru e a,trebuie să ne rugăm mai întâi să putem renunţa din dragoste de Dumnezeu, la egoism şi fire,nu doar formal. Abia atunci şi sufletul şi corpul se armonizează într-o ascultare de Domnul şi noi suntem purtători din dragoste şi ascultare de Dumnezeu benevol în a purta crucea .De asemeni ,dragostea este suportul care întareste lucrarea înţelepciunii să se supună voit sub mâna Domnului.Fi binecuvântată sora Flori cu multă putere de muncă !

Adăugat în 23/02/2014 de sanda_tulics

Va mulţumesc pentru comentarii, sfinte binecuvântări.

Adăugat în 24/02/2014 de floridinmaracineni

Aceasta-i adevarata ucenicie....Pana la lepadarea de eu, jucam cel mult rolul de crestini....suntem clienti ai Mantuirii, nu umblam pe urmele Domnului Isus.
Sora Flori, Domnul v-a dat darul de a alege autorii crestini cei mai profunzi in intelegere si textele lor cele mai semnificative...

Adăugat în 03/03/2014 de loredanam

Citind acest articol despre lepădarea de sine, nu pot să nu constat cât de multe lucruri eronate și nocive sunt scrise și care contrazic total Biblia, provocând pagube inimaginabile.
Mai întâi se face referire la cele trei elemente care definesc omul: duhul, sufletul și trupul, de unde reiese ca " omul prin duhul său are părtașie cu Dumnezeu", întrebarea mea fiind următoarea: ce nevoie am mai avea atunci de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu dacă fiecare om s-ar raporta direct lui Dumnezeu prin duhul său?
Apoi se spune că sufletul este " comun pentru gândire(rațiune), voința și sentiment pe care îl posedă și animalele" , iarăși întreb: oare cum poate un animal având același suflet să gândească( să raționeze), să aibă voința și sentimente, acțiuni pe care orice om întreg la minte înțelege că animalele nu le posedă?
Însă, slavă Domnului că avem argumente biblice pentru a soluționa dilema. Astfel, din Scriptură( Biblie) aflăm că sufletul pe care îl posedă atât oamenii cât și animalele nu este altceva decât suflarea de viață, precizată în Geneza( Facerea) 2: 7 pentru om: "Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu." , iar pentru animale în Geneza 1: 20-24 ; astfel corp(trup) + suflare= suflet viu.
Nu am găsit însă în Biblie duh și la animale, ci doar la oameni în Romani8: 16
: "Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu." Conform acestui verset, duhul omului colaborează cu Duhul Sfânt primit de la Dumnezeu numai atunci când ne-am născut din nou din Duh Sfânt.
Citind mai departe ni se dă un verset din Matei 16: 24 de unde se vrea de către autor să se înțeleagă că Domnul Isus se adresează doar ucenicilor, însă raportându-ne și la celelalte Evanghelii aflăm că în Marcu 8: 34 se adresa atât ucenicilor cât și norodului, iar în Luca 9: 23
- "tuturor" ,deci nu putem scoate din contextul biblic ceea ce Domnul Isus ne transmite și mai ales Scriptura nu se contrazice.
Ceea ce șochează cel mai mult în continuare este că se afirmă în acest articol că ucenicii cărora se adresa Domnul Isus erau mântuiți la acel moment.
Știm cu toții că Domnul Isus Hristos a obținut mântuirea oamenilor la cruce dându-și viața Sa, iar lucrul acesta îl vedem clar în Romani 10: 9 : "Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit." și în 1 Petru 3: 18 "Hristos, de asemenea, a suferit o dată pentru păcate, El, Cel neprihănit, pentru cei nelegiuiţi, ca să ne aducă la Dumnezeu. El a fost omorât în trup, dar a fost înviat în duh."
Mai clar de atât nici că se poate, mântuirea vine în urma jertfirii Domnului Isus Hristos. Ucenicii nu erau la acel moment mântuiți, dacă ar fi stat lucrurile așa ce rost mai avea jertfirea Domnului Isus Hristos?
Mesajul despre lepădarea de sine se referă și este valabil pentru orice păcătos care dorește să-L urmeze pe Domnul Isus , aici fiind incluși și ucenicii la acel moment.
Ceea ce doresc să transmit e că trebuie să fim foarte atenți la ceea ce distribuim oamenilor , să fie conform Scripturii ( Bibliei) și să înțelegem prin Duhul Sfânt adevarul, ca să nu ne trezim că în loc să facem lucrarea Domnului Isus spre a-L face cunoscut oamenilor așa cum este în adevar, să fim piedici celorlalți în a înțelege și chiar să stricăm mesajul divin osândindu-ne astfel.
În rest, har si pace de la Domnul Isus Hristos.

Adăugat în 25/11/2018 de Elena22p