"Căci oricine va vrea să-şi mântuiască viaţa, o va pierde, dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va găsi."

   Cuvântul "viaţa" din versetul de mai sus, în original, în limba greacă este "psyche" şi înseamnă suflet. Prin urmare, acest verset din Scriptură ne vorbeşte despre mântuirea sau pierderea sufletului nostru. Acest lucru ne va face lumină în subiectul pe care-l studiem acum.

   "Căci'  leagă cuvintele ce urmează de cele precedente. O asemnenea legătură ne va ajuta să vedem că fraza "să se lepede de sine, să-şi ia crucea" din versetul precedent este unul şi acelaşi lucru cu mântuirea sau pierderea sufletului menţionate în versetul următor.

   "Căci oricine va vrea să-şi mântuiască sufletul" - prin urmare, o astfel de exprimare arată că, deşi cineva poate avea dorinţa de a-L urma pe Domnul, totuşi nu este gata să se lepede de sine şi să-şi ia crucea. Acest lucru ne ajuta să înţelegem întrucâtva semnificaţia mântuirii sufletului, ne arată cât de greu poate cineva să se nesocotească pe sine, să renunţe la privilegiile sale şi să accepte să sufere de dragul ascultării de Dumnezeu. Şi astfel, putem observa că înţelesul mântuirii sufletului este tocmai opusul lepădării de sine şi al purtării crucii. Dacă cineva cunoaşte ce înseamnă lepădarea de sine şi purtarea crucii, atunci el va şti şi ce semnifică mântuirea sufletului.

   Domnul ne spune că dacă cineva este preocupat cu sine însuşi în aşa măsură încât să nu vrea să se lepede de sine, acel om îşi va pierde la urmă sufletul. Încercarea de a-şi mântui sufletul în maniera de mai sus va avea ca rezultat pierderea lui, în viitor. A-şi pierde sufletul înseamnă că, la sfârşit, el va suferi şi va pierde tot ceea ce îi aduce plăcere acum. El nu va obţine ceea ce căuta.

   "Oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine" - aceasta este lepădarea de sine şi purtarea crucii despre care Domnul vorbeşte în versetul precedent. Pierderea sufletului este acelaşi lucru cu lepădarea de sine. Domnul ne asigură că dacă, pentru EL, cineva e gata să renunţe la toate plăcerile sufletului şi să sufere după voia Domnului, atunci îşi va găsi sufletul. Aceasta înseamnă, pur şi simplu, că oricine este gata pentru Domnul, să se lepede de propriile sale gânduri şi dorinţe, astfel încât să nu mai fie mulţumit cu lucrurile lumii, şi să accepte să treacă prin multe suferinţe, va primi de la Domnul, la vremea hotărâtă de EL, ceea ce dorea inima sa, împreună cu plinătatea de bucurii şi de binecuvântări.

   A-ţi mântui sufletul înseamnă câştigarea fericirii şi a bucuriei care dau mulţumire deplină inimii.