Satan este inamicul personal al lui CRISTOS. El lucrează prin intermediul cărnii omului ca să dea naştere unui tipar de lucruri fără esenţă divină în care toţi suntem implicaţi. Nici unul nu facem excepţie. Şi acest tipar lumesc este în totalitate în vrăjmăşie cu Dumnezeu Tatăl. Eu cred că toţi ştim că cele trei forţe ale întunericului - lumea, carnea şi diavolul - sunt în opoziţie cu cele trei persoane divine. Carnea luptă împotriva Duhului Sfânt-Mijlocitorul, Satan însuşi împotriva lui Isus Cristos-Domnul, şi lumea împotriva Tatălui-Creatorul.

   Ceea ce numim noi KOSMOS se află întotdeauna în opoziţie cu Dumnezeu ca Tată şi Creator. Planul veşnic al lui Dumnezeu în legătură cu creaţia, plan la care se face aluzie în cuvintele " şi iată că toate erau foarte bune", este un plan la care Dumnezeu nu a încetat să lucreze. Înainte de înteimerea lumii, El a intenţionat să aibe pe pământ o creaţie în care omul să reprezinte apogeul şi care să arate neîngrădit caracterul Fiului Său. Dar a intervenit Satan. Folosind acest pământ ca rampă de lansare a planurilor lui rele şi facând din om instrumentul prin care aceste planuri să fie puse în aplicare, el a uzurpat creaţia lui Dumnezeu, făcând din ea ceva în care el însuşi să fie punctul central şi care să reflecte propria sa imagine. Astfel, acest sistem străin de lucruri a fost o provocare directă la adresa planului divin.

   În felul acesta, astăzi suntem confruntaţi cu două lumi, două sfere de autoritate, având două naturi total opuse. Eu nu mai pot reduce acum totul la o simplă chestiune de cer sau iad viitor, ci se pune problema acestor două lumi şi a faptului dacă eu aparţin unei ordini a lucrurilor asupra căreia Cristos este Domn suveran sau unei ordini opuse a lucrurilor, în care Satan este capul real.

   Prin urmare, mântuirea nu este atât de mult o chestiune personală a păcatelor iertate sau a scăpării de iad. Ea trebuie văzută mai degrabă prin prisma unui sistem din care ieşim. Când sunt mântuit, eu ies dintr-o lume şi intru în alta. Sunt MÂNTUIT ACUM din acel întreg sistem organizat pe care Satan l-a construit ca o sfidare la adresa planului lui Dumnezeu.

   Acest domeniu, aceste KOSMOS atotcuprinzător, are multe faţete ciudate. Păcatul are aici, bineînţeles, rolul prioritar. De asemenea, poftele lumeşti. Dar nu sunt mai puţin parte din el şi valoroasele noastre standarde şi modalităţi omeneşti de a face lucrurile. Gândirea omului, cultura şi filosofia lui, sunt şi ele incluse aici, împreună cu cele mai importante ideologii politice şi sociale ale omenirii. Alături de acestea, trebuie, fără îndoială, să plasăm şi religiile lumii, între care sunt şi acele păsări pestriţe: creştinismul lumesc cu "Biserica" lui. Oriunde domină puterea omului natural, există un element în acest sistem care se află sub inspiraţia directă a lui Satan.

   Dacă aceasta este lumea, ce este atunci mântuirea? Mântuire înseamnă că eu evadez din această lume. Ies afară. Ies din acest KOSMOS atotcuprinzător. Nu mai aparţin lumii guvernate de Satan, iar lucrurile care aparţin acesteia nu mai au nici o influenţă asupra mea. Îmi îndrept inima spre ceea ce este îndreptată şi inima lui Dumnezeu. Îmi iau ca ţintă scopul veşnic în Cristos şi păşesc într-o altă lume, fiind eliberat de cea veche.

   Cel ce va crede şi va fi botezat va fi mântuit. Cuvintele lui Isus nu conţin nici un fel de ambiguitate. Fac acest pas al credinţei: cred şi sunt botezat şi ies afară din apa botezului un om mântuit. ACEASTA ESTE MÂNTUIREA. Aşa că să nu privim niciodată botezul ca fiind ceva de mică importanţă. De el sunt legate lucruri extraordinare. El simbolizează două lumi care se află într-o opoziţie violentă şi trecerea noastră dintr-una în alta.