Întrebări despre suflet şi ştiinţă

Un cuvânt des utilizat în biserică şi în viaţa cotidiană este cuvântul suflet.  Nu cred că există om pe pământ să nu fi folosit vreodată acest cuvânt în conversaţiile sale. Biblia, încă din cartea Geneza, introduce acest cuvânt, fără a da multe explicaţii tehnice despre el. Ni se spune scurt, la Geneza 2:7 „Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.”  De atunci şi până astăzi, toţi folosim acest cuvânt dar fără să-l înţelegem din punct de vedere ştiinţific. Din ce particule este sufletul făcut? Are el vreo legătură cu fizica cuantică? Unde locuieşte sufletul în om? În creier, în neuronii creierului sau în tot sistemul nervos al omului?  Sau în toate celulele trupului uman? Care este legătura sufletului cu sângele omului? La Deuteronom 12: 23 spune aşa: „Numai, vezi să nu cumva să mănânci sângele, căci sângele este viaţa (sufletul); şi să nu mănânci sufletul împreună cu carnea.” Va putea vreodată ştiinţa să explice, să vadă la microscop sufletul? Va putea ea să înţeleagă circuitele, legăturile formate în suflet? Va permite D-zeu aceasta omului, ca tehnica, tehnologia, ştiinţa să poată vedea sufletul omului? Ar fi bun, util lucrul acesta? Pe de o parte, posibil da. Omenirea ar putea înţelege în felul acesta, în sfârşit, că sufletul omului este nemuritor şi că reacţiile chimice din suflet, posibil, sunt cele care produc pentru veci de veci, suferinţă sau fericire, adică Iad sau Rai, după cum spunea şi Isus „Împărăţia cerurilor este în inima voastră”!  Pe de altă parte, posibil nu, căci omenirea nu este pregătită pentru această descoperire, poate ar folosi-o într-un sens rău, sau această descoperire ar produce alte efecte negative în societate. Întrebările tehnice, despre cum a creat D-zeu un lucru sau altul sunt multe. D-zeu ne descoperă o parte din ştiinţa Sa şi ar dori să ne descopere mai mult, dar, pe de o parte, sunt mulţi oameni pe care nu-i interesează ştiinţa, înţelegerea lucrurilor, iar pe de altă parte, ştiinţa, tehnologia, înseamnă putere, iar D-zeu nu poate oferi unor copii (pământenilor) o asemenea putere, căci s-ar autodistruge din cauza răutăţii lor. De acea, întâi D-zeu vrea să creeze spirite bune din oameni, care vor şti să folosească în mod corect cunoaşterea. Spiritelor bune ieşite din omenire, adică oamenilor mântuiţi, D-zeu le va putea oferi şansa unei cunoaşteri mai mari în viaţa veşnică, dincolo de mormânt,  căci vor fi vrednici. După cum spune şi Apocalipsa 3:12 despre Isus „Ei ziceau cu glas tare: Vrednic este Mielul, care a fost junghiat, să primească puterea, bogăţia, înţelepciunea, tăria, cinstea, slava şi lauda!”  Da, D-zeu este drept, El nu poate oferi cunoaştere, putere, decât celor care vor şti să le folosească într-un sens bun, spre binele altora, nu celor care luptă împotriva Adevărului şi nu doresc să asculte de D-zeu. Care dintre noi ar oferi unui copil butoanele armelor nucleare? Niciunul, ar fi o nebunie. Tot la fel face şi D-zeu. El este drept şi înţelept în tot ce face.