Multe se întâmplă când ne rugăm. Răspunsurile vin atunci când ne rugam prin credinţă şi încredere. Aşa cum am mai amintit în capitolul precedent, credem, întâi de toate că Dumnezeu este şi apoi, credem, fără îndoială, că El răsplăteşte pe cei care Îl caută. "Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie sa creadă că El este şi ca răsplateşte pe cei ce-L caută" (Evrei 11.6).

  Pe măsură ce ne rugăm crezând, vedem o pătrime din rezultat în dimensiunea orizontala a rugăciunii - e minunat şi funcţionează. Nu ne aruncăm rugăciunile într-un butoi fără fund. Cum ştim asta? Pentru că primim răspunsuri specifice la rugăciuni specifice. La începutul lucrării noastre de rugăciune am experimentat mari răspunsuri la rugăciune. La primul seminar din White Bear Lake, o femeie mi-a înmânat o cerere pentru timpul nostru de mijlocire. Voia ca sora ei să-L primească pe Cristos. Ea mi-a spus: Am încercat tot ce am ştiut. I-am vorbit, am luat-o la întâlniri unde L-a respins invitaţie după invitaţie. Te implor, roagă-te! Deşi nu-i ştiam nici măcar numele, peste 250 de femei s-au concentrat în rugăciune asupra acelei femei nemântuite.

   În următoarea săptămâna, femeia care mi-a înmânat cererea m-a oprit înainte de seminar. "Ştii ceva? Am luat-o pe sora mea la un prânz la Clubul femeilor creştine imediat dupa seminarul de saptămâna trecuta. După două ore de rugăciune L-a acceptat pe Cristos!" Cele 250 de mijlocitoare au înălţat laude lui Dumnezeu la timpul de rugăciune din acea zi.

   Într-o dimineaţă, una din membrele comitetului organizator de rugăciune lipsea. Cineva a spus: "Trebuie s-o ducă la spital pe mama sa, care suferă de TBC"

   O altă femeie a sugerat imediat: "Să ne oprim chiar acum şi să ne rugăm!"

   Una dintre membrele aflate în comitetul organizator a adăugat: "Nu aceasta este cea mai mare nevoie a mamei sale. Nici mama şi nici tatăl ei nu-L cunosc pe Cristos ca Mântuitor."

   Nu am planificat prea multe în dimineaţa aceea, în schimb am petrecut cea mai mare parte a timpului rugându-ne pentru mama şi tatăl acelei femei. Cam la două săptămâni după seminar, o altă membră a comitetului m-a oprit şi m-a întrebat: "Ev, ai auzit vestea bună? La două săptămâni dupa ce ne-am rugat, atât mama cât şi tatăl acelei femei L-au găsit pe Cristos!" În doar două săptămâni! "Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit" (Iacov 5.16).

   La un seminar mai recent, ne-am rugat foarte specific, ca o anume femeie să-L găsească pe Cristos. Chiar în acea noapte ea L-a primit ca Mântuitor. În aceeaşi săptămână, am mai primit un răspuns. O mamă a trebuit să ne părăsească la unul dintre seminarii, deoarece băieţelul ei se lovise la picior şi nu mai putea călca pe el. I-am promis că ne vom ruga în timpul rugăciunii de mijlocire. Când i s-a spus băieţelului că toate acele femei s-au rugat pentru el, a spus: "Atunci înseamna că sunt bine". A aruncat punga de gheaţă şi s-a dus să se dea cu bicicleta!

   Dumnezeu ne-a mai dat un răspuns extraordinar la rugăciune. Aflasem că o mamă tânără, de numai 23 de ani, cu doi copii, avea o excrescenţă canceroasă pe creier. Era acel tip care se răspândea asemeni tentaculelor unei caracatiţe, aşa că medicii i-au dat numai câteva săptămâni. Toate femeile de la seminar s-au rugat pentru această tânără mamă, nu doar pentru vindecarea ei, ci pentru ca voia lui Dumnezeu să se facă în viaţa ei. În acest caz, Dumnezeu a ales s-o vindece pe această femeie. Câteva saptămâni mai târziu, am aflat că tumora se micşora rapid şi că nu există nici o urmă de celulă canceroasă în corpul ei. Doctorii i-au spus că viaţa ei se va desfăşura normal!

   Ce se întâmplă când ne rugăm? Se întâmplă lucruri! Nu ne aruncăm rugăciunile de mijlocire într-un butoi fără fund. Le trimitem în sus, Tatălui Ceresc, care la timpul Lui, în felul Lui, potrivit voii Sale, le răspunde aici, pe planeta Pământ.