- Proverbele 23:17 Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul,
- Proverbele 23:18 căci este o răsplată şi nu ţi se va tăia nădejdea.
Zi după zi trece timpul și te vezi mereu în aceeași situație. Nu se schimbă nimic, nu ai obținut ce ți-ai dorit, nu duci viața pe care ai visat-o și nu poți înțelege de ce totul pare să se învârtă doar în jurul altora.
Ai muncit, te-ai luptat, ai dat tot ce aveai mai bun și... degeaba, n-ai primit nimic în schimb. Cel puțin nimic din ce ai așteptat. E frustrant și greu de îndurat să vezi cum ceilalți au, primesc, se bucură, simt, trăiesc. Iar tu, suflete drag, tu ce faci? Stai și aștepți, strângi din dinți, regreți și te înfurii adesea pe Dumnezeu și Îi pui la îndoială până și dreptatea, căci despre iubirea Lui ai început demult să îți ridici întrebări serioase.
N-ai dus o viață sfântă, dar n-ai atins nici străfundurile iadului și tocmai de asta te întrebi neîncetat: „Ce am făcut să nu merit nici măcar atât?” Te-ai rugat, ai postit, ai mers la biserică, ai dat celor săraci, ai făcut tot ce ți s-a recomandat, dar se pare că nimic nu a funcționat pentru tine.
Așa că ai început să invidiezi lumea din jur. Te gândești tot mai des că ceilalți sunt fericiți. Le merge bine, au tot ce și-au dorit și trăiesc viața din plin. „Și dacă n-au frică de Dumnezeu, ce?”, îți spui. „Cu sau fără El au reușit. Nu au griji, nu au regrete, nu sunt singuri, nu se simt constrânși sau marginalizați, nu li se spune «Nu!», sunt liberi și lumea întreagă e a lor...”
Așa este, lumea e a lor, pentru că ei asta sunt: lumea, nimic mai mult! Ca lumea trăiesc și ca lumea vor pieri (Ps 1, 6).
Ai dreptate, au de toate, dar ceea ce au acum peste ceva timp nu vor mai avea. Bogățiile lor nu sunt în siguranță. Dumnezeu nu asigură decât lucrurile Lui!
Da, nu sunt singuri, au mereu pe cineva alături. Prietenii lor sunt mulți, însă doar pentru că lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei care o află (Mat 7, 13).
Da, sunt iubiți. Majoritatea „și-au găsit jumătatea” cu care trăiesc împreună în afara căsătoriei, sfidând legea lui Dumnezeu pe care tu ai respectat-o. Văzându-le zilnic lipsa de rușine și libertinajul din care se adapă ca niște vite pe timp de secetă, începi să regreți că nu faci parte din același grup. Dar nu uita că fericirea lor e scurtă și, la vremea hotărâtă, vor culege roadele stilului „modern” de viață (Is 3, 11).
Nimeni în afară de tine și Dumnezeu nu poate înțelege cât de greu e să trăiești o viață curată, demnă și, mai ales, ce sacrificii implică ea. Niciun om nu poate pătrunde tainele suferinței tale oricât s-ar strădui. Dar nu ești singur(ă) în această călătorie și, pentru că știu cum e să aștepți îndelung în condiții care pentru tine sunt similare martiriului, te rog să îți deschizi inima și să primești următoarele cuvinte care sunt adevăr și viață și care te vor ajuta să înțelegi, să accepți și să trăiești adevărul despre ceea ce Dumnezeu pregătește chiar acum:
Să nu râvnească inima ta la cei păcătoși, ci totdeauna să rămână la frica de Domnul, Căci dacă o vei păzi pe ea, mai ai și tu un viitor și nădejdea ta nu se va pierde. (Proverbe 23, 17-18)
Poate că le-ai mai citit sau auzit, poate că primești aceste cuvinte pentru prima dată. Singurul lucru care contează este însemnătatea lor pentru tine și întreaga lume, acum și pentru totdeauna. Ai înțeles ce vrea să îți spună Domnul?
Cu siguranță știi deja că nu e înțelept să îi invidiezi pe cei care nu mai știu ce este decența, disciplina, bunul-simț, cumpătarea sau credința. Chiar dacă toate par să le meargă strună, chiar dacă nimeni nu îi respinge, ba dimpotrivă sunt apreciați și încurajați, așteaptă... Așteaptă și ai să vezi ce îi paște! (Ps 28, 4-5).
E greu să aștepți când trăiești în mijlocul unei lumi pline de păcat, știu, dar pe cât de greu e acum, pe atât de benefic și de profitabil se va dovedi în viitor. Viitor este și cuvântul-cheie din învățătura regelui Solomon care, inspirat de Duhul Sfânt, ne-a lăsat această lecție esențială de viață: totdeauna să rămânem în frica de Domnul, căci numai atunci vom avea un viitor, iar nădejdea, speranța, așteptarea noastră nu va pieri, nu ne va dezamăgi!
Cuvântul ebraic אַחֲרִית, tradus în unele versiuni biblice cu viitor, în altele cu „sfârșit” sau chiar cu „urmași” (în sensul unei posterități) denotă o vreme în care se va sfârși fericirea nelegiuiților, în timp ce, după încercare, va începe fericirea celor ce se tem de Dumnezeu.
Înainte de a te avânta în gânduri de genul: „A, lasă că știu și eu că va veni sfârșitul și toate lucrurile vor fi puse în ordine”, află că termenul de aici nu vizează doar finalul istoriei omenești, ci și încheierea unei situații, a unei etape prezente. Și după cum Scriptura spune că „Nădejdea celor drepți este numai bucurie, iar nădejdea celor păcătoși sfârșește în rău” (Prov 10, 28), putem fi siguri că viitorul despre care vorbește regele Solomon este unul fericit, plin de binecuvântare pentru cel care nu își dorește și nu poftește la ce au păcătoșii, ci alege să rămână în frica de Dumnezeu până la capăt (Mat 24, 1).
Nu te întrista și nu te mâhni când îi vezi pe cei din jur în libertatea lor păcătoasă, în succesul și lipsa de apăsare în care trăiesc, căci ei trebuie compătimiți, nu invidiați. Prosperitatea lor efemeră le este partea (Ps 17, 14) sau, mai bine zis, otrava care îi duce la distrugere (Prov 1, 32).
Fă tot posibilul să nu îți lași inima să nutrească în ascuns sentimente de nemulțumire și revoltă față de grija manifestată de Domnul față de lume (Mat 5, 45), chiar dacă El pare să fie binevoitor tocmai cu cei care Îi întorc spatele și-L reneagă. Nu te asemăna lor cu niciun chip! Să nu arăți la fel, să nu te îmbraci în același stil indecent și libertin, să nu vorbești ca ei, să nu aspiri la aceleași valori și repere trecătoare și să nu folosești aceleași căi de a obține ce îți dorești, chiar dacă ei au avut succes!
Tentația e foarte mare, iar pentru a ne feri de ea avem un singur lucru de urmărit cu fermitate: să rămânem în frica de Domnul, adică să ne gândim mereu la El, la iubirea Lui, la dreptatea Lui, la Cuvântul Lui, la atotștiința și înțelepciunea Lui. Să nu uităm niciodată că El vede totul în același timp (trecut, prezent și viitor), iar toate (chiar și cele neplăcute, nedorite și dureroase ale vieții) lucrează spre binele celor care Îl iubesc (Rom 8, 28).
Chiar și fără să fim credincioși putem afirma cu certitudine că orice lucru din lume are un sfârșit. Nesiguranța, teama, durerea, boala și tot ceea ce este rău își vor găsi punctul terminus. La fel și ceea ce vezi astăzi la alții. Binele, fericirea, bucuria, sănătatea și succesul necredincioșilor și al răzvrătiților față de tot ceea ce este frumos, bun și demn vor dispărea, uneori în mod subit (Ps 73, 17-19).
Există consecințe pentru alegerile făcute de-a lungul vieții, iar cine nu alege binele nu va avea parte de el decât pentru o scurtă perioadă. Dumnezeu preferă finalurile (Ecc 7, 8) și pe acelea le face fericite în viața celor care L-au ales. Va fi un final și pentru încercările tale, deci nu te lăsa descurajat(ă) și doborât(ă) de ele. Toate sacrificiile, rugăciunile, acțiunile și gândurile demne de un om sfânt îți vor fi răsplătite.
Se apropie cu pași repezi ziua în care iubirea desăvârșită îți va șterge temerile și nesiguranța, iar speranța ta nu doar că nu va pieri, dar va fi împlinită peste așteptări!
Fi binecuvântat frate Gabriel cu ungerea ascultării de Cuvânt.
Sper ca cititorul să înțeleagă faptul că nu am scris de pe un punct de superioritate și nu am privit doar din exterior, ci eu însumi am experimentat ambele locuri: și cel al păcătosului care a pierdut dramatic multe binecuvântări oferite de Dumnezeu cu bunătate, dar și al credinciosului care strigă tare către El și Îi amintește promisiunile făcute celor care L-au urmat, fie și după o viață de păcat... Căci El nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie VIU (adică să aibă VIAȚĂ, nu să supraviețuiască și atât).
E vital să luăm aminte și la aspectul pierderii, nu doar al primirii darurilor divine. În viața agitată și grăbită pe care o ducem în aceste vremuri, ne putem obișnui cu latura milostivă și darnică a lui Dumnezeu (și să uităm de recunoștință și de grija pe care trebuie să o avem constant asupra mântuirii) și putem omite latura Lui dreaptă care ne arată că plata păcatului este moartea (adică pierderea de tot felul).