Maturitatea spirituală... Nu o câştigi "dând din coate" ca să ajungi cât mai aproape de amvon. Nu o afli spunând cât de implicat eşti în slujire, cât alergi, cât eşti de solicitat... Nu o cunoşti, ponegrind pe cel care nu ți-a sărit în ajutor, atunci când ai vrut tu. Nu! De cele mai multe ori, facerea de bine, este repede uitată. În momentul în care o persoană nu te poate sprijini atunci când îi ceri, devine din prietenul şi fratele bun cândva, un egoist, insensibil la nevoile altora. Se trece cu vederera dățile când te-a dus şi adus acasă, la magazin, farmacie, doctor... Din propriile economii, cu propriile resurse! Eee, îți spui, aia a fost altceva! Oricum mergea încolo, sau...trebuie să mă ajute că suntem frați în Domnul! Bine, să spunem că e aşa, dar partea ta unde este? În dreptul tău ce putem spune? Aştepți mereu câte ceva de la ceilalți, să se implice, dar când vine vorba de propria ta persoană...ori eşti obosit, ori prea sărac, ori bolnav, găseşti mereu o scuză. Oare Scriptura e doar pentru unii sau pentru toți? Dacă alegem să citim doar ce ne convine, vă spun: să nu ne amăgim... Dumnezeu nu se lasă să fie batjocorit! Căutați pacea şi înțelepciunea de sus! Cel mândru este condus spre cădere, autosuficiența este drumul spre dezastru! Egoul lui e atât de mare, încât ar trebui să se aplece sau să îngenuncheze să zărească pe cei de lâgă el. Dar nu poate pentru că îngnuncherea înseamnă smerenie. Smerenia, umilința, iertarea, iubirea neprefăcută, dărnicia, bunătatea, facerea de bine, fără murmur, fără cârtiri şi clevetiri, aceste roade ale Duhului Sfânt, aduc răbdarea şi înțelepciunea de la Dumnezeu. Răbdarea, perfecționează sufletul, întăreşte trupul şi luminează mintea. 

---Să taci când eşti împroşcat cu noroi,

---Să întorci şi celălalt obraz când eşti lovit,

---Să ierți când ți se aduce un afront,

---Să te rogi pentru cei ce-ți fac răul,

---Să continui să faci binele, indiferent de circumstanțe,

---Evită compromisul de orice natură,

---Să-l iubeşti pe cel de lângă tine cu o inimă sinceră,

---Să crezi cu toată tăria că Dumnezeu e la cârmă şi că nu vei fi dat de ruşine niciodată,

---Să ceri pace şi binecuvântare peste toți oamenii, fără părtinire. Domnul Isus a murit pentru întreaga omenire, nu a privit la fața omului. Caută slava cerului care e eternă, nu cea pământească, de o clipă. 

  Numai aşa vei trăi în pace şi armonie cu tine însuți şi cu ceilalți. Iubeşte, uită, iartă şi supremul gând să-ți fie întotdeauna veşnicia alături de Cristos. Amin!

 

26/09/14, Barcelona

Luci Boltaşu