Adevăratul ucenic

   Adevărata credinţă, care-l  însoţeşte pretutindeni  pe ucenicul  Domnului  Isus Hristos se înfăţişează totdeauna în splendoarea faptelor care o iau de fiecare dată înaintea vorbelor. Adevăratul ucenic tace şi face, adică trăieşte învăţătura Domnului în relaţiile lui cu semenii,  fără să aştepte aplauze de la aceştia. Ba, dimpotrivă, se simte întremat în nădejdea lui când se investeşte în alţii, sau când traversează situaţii neospitaliere sau chiar dure. În asemenea ipostaze, rabdă în nădejdea că, Dumnezeu, chiar dacă nu-l scapă din ele, a promis că este alături de el , îmbărbătându-l într-o victorie sigură.

   Adevărata credinţă se cuibăreşte în acel suflet care, a fost copleşit de vestea fantastică din Evanghelia Samariteanului  milos. Aşa cum în taină  El a împlinit planul Tatălui Său, tot aşa şi adevăratul ucenic va trăi o viaţă de recunoştinţă, împlinind tacit principiile vieţii noi, pe care Duhul Sfant i le pune cu nesaţ în mintea lui reînnoită. Posesorul unei asemenea minţi evită cu tact disputele nefolositoare, indiferent cât de mult ghes îi va da egoul natural, pentru că noua lui condiţie îi leagă reverberaţiile sufletului de Cel ce l-a scos dintr-o existenţă, de care acum îi este ruşine. 

   Dorind şi luptând să fim adevăraţii ucenici ai Domnului Isus în această lume ostilă,  cu siguranţă El nu Se va ruşina de noi, în ziua în care, cei mai mulţi îşi vor pleca capetele !