- Efeseni 6:12 Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.
De ce trebuie să lupte sfinţii?
Asprimea luptei
Poziţia ta în viaţa aceasta este fixată de cuvântul LUPTĂ. Deşi uneori este folosit pentru a defini un sport, aici descrie asprimea luptei tale cu Vrăjmaşul. Pavel foloseste acest cuvânt pentru a transmite noţiunea războiului sângeros dintre creştin şi duşmanul lui implacabil. Două lucruri fac ca lupta să fie mai ascuţită decât altele.
În primul rând, tu duci singur lupta cu duşmanul, adică lupta nu este un sport colectiv, ci în principal o luptă unu-la-unu, în care unul îl înfruntă pe celălalt şi intră în arenă cu el, precum David cu Goliat. Fiecare luptător îşi foloseste întreaga forţă împotriva celuilalt. O astfel de luptă este mai crâncenă decât cea a unei armate, unde, deşi bătălia e lungă şi grea, soldatul nu luptă mereu. El se poate opri din când în când pentru a-şi trage răsuflarea. De fapt, el poate scăpa fără să fie rănit, deoarece în război ţinta vrăjmaşului este întregul regiment şi nu fiecare soldat în parte. Cu toate acestea, în lupta corp la corp, ficare luptător este singura ţintă a furiei adeversarului şi este purtată până când unul dintre ei iese învingător.
Chiar dacă îţi place sau nu, tu trebuie să intri în ring cu Satan. Şi nu numai că răutatea lui are un caracter general împotriva fiecărui copil al lui Dumnezeu. După cum Domnul Îşi găseşte plăcerea în comuniunea cu fiecare om sfânt, tot astfel, Diavolul are o deosebită plăcere să-l provoace pe creştin când îl găseşte singur. Întreaga problemă a destinului tău sufletesc este personală, specială. Tu îi oferi Satanei un avantaj periculos dacă îi vezi furia dezlănţuită împotriva sfinţilor în general, şi nu împotriva ta, în mod deosebit: Satan MĂ urăşte; Satan MĂ acuză; Satan MĂ ispiteşte. În mod contrar, tu pierzi multă mângâiere când nu îţi însuşeşti promisiunile lui Dumnezeu ca fiind valabile pentru nevoile tale: Dumnezeu MĂ iubeşte; Dumnezeu MĂ iartă; Dumnezeu are grijă de MINE. Sursa de apă din oraş nu-ţi va fi de nici un folos până când nu-ţi faci o pompă care să o aducă în casa ta. Fie ca acest lucru să-ţi servească atât ca avertisment cât şi ca mângâierea pentru a cunoaşte că lupta ta spirituală este unu-la-unu.
În al doilea rând, lupta este strânsă. Armatele luptă la o oarecare distanţă; luptătorii se bat corp-la-corp. Tu ai putea arunca o săgeată de la distanţă, dar când adversarul se aruncă asupra ta, tot corpul tău va trebui să reziste cu curaj sau vei cădea ruşinat la picioarele lui. Când Satan te urmăreşte, el merge foarte aproape de tine, ia aminte la toate slăbiciunile firii tale şi astfel te loveşte.
Universalitatea luptei
NOI LUPTĂM - include pe FIECARE. Probabil că ai remarcat că apostolul schimbă pronumele VOI din versetul precedent cu NOI în versetul următor, pentru a se putea include pe el însuşi. El vrea ca tu să ştii că lupta este dusă de fiecare sfânt. Satan nu se teme să lupte nici cu pastorul, nici cu cel mai umil dintre sfinţi. Mare sau mic, pastor şi oameni de rând, toţi trebuie să luptăm - nu o parte a armatei lui Cristos în linia întâi, iar cealaltă stând în repaus.
Fi înnoită în bucuria Stăpânului sora Florica Ficard!