Izvorul luminii

   De unde vine lumina?

   În primul rând Isus Cristos este lumina noastră.

"Isus le-a vorbit din nou şi le-a zis: "Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii"."

   Domnul Isus este lumină. Când ne apropiem de El, vedem lumina. Adesori ne imaginăm că nu este nimic rău într-o anumită situaţie, dar când venim cu ea la Domnul şi Îi cerem să ne dezvăluie adevărul, ne dăm seama că am judecat greşit lucrurile. Zi după zi ne închipuim că totul este în ordine, până ce ajungem aproape de Domnul; atunci descoperim greşeala noastră. Căci una este măsura noastră şi alta este măsura lui Dumnezeu. Dacă un creştin nu se roagă cu toată sinceritatea, cerându-I Domnului să-i arate starea lui reală, este aproape sigur că nouă din zece cazuri el va proceda greşit. Cu cât se apropie cineva mai mult de Dumnezeu cu atât va aveam mai multă lumină de la El.

   În al doilea rând, Cuvântul lui Dumnezeu este lumină.

   "Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea".

   "Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină".

   Probabil că aceste două versete ne sunt destul de familiare; totuşi, dacă vom cugeta asupra lor cu băgare de seamă, înaintea lui Dumnezeu, vom descoperi cât de profunde sunt ele. Privitor la cărarea pe care mergi, cine îţi spune că este cea mai bună: omul sau Dumnezeu? Lucrarea cărnii nu poate să rămână ascunsă în prezenţa luminii lui Dumnzeu. Nu sentimentele noastre sunt în măsură să decidă dacă ceva este bine sau rău, ci Cuvântul lui Dumnezeu. Nu NOI suntem chemaţi să tragem concluziile; să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu să judece o situaţie dată. Să stăm înaintea Cuvântului Lui Dumnezeu şi sa lăsăm ca cesta să judece şi să dezvăluie lucrurile. De aceea se impune a studia Biblia cu toată sârguinţa şi a ne bizui pe Duhul Sfânt, ca El să ne dezvăluie Cuvântul Său, astfel încât să ne putem cunoaşte pe noi înşine.

   În al treilea rând, creştinii sunt lumina noastră.

   "Voi sunteţi lumina lumii".

   De obicei noi considerăm că acest cuvânt se referă la umblarea bună a creştinlor. În realitate, înţelesul lui e este mult mai profund. Ce se spune aici este că cel credincios este o lumină. El este în stare să facă să se manifeste adevăratul chip al unei persoane. Datorită faptului că el trăieşte în lumina lui Dumnezeu, mulţi se tem de el, deoarece, văzându-l pe el, se simt osândiţi. Un creştin slab nu se teme să se întâlnească cu un altul asemenea lui; dar când ajunge în apropierea unuia care trăieşte în lumina lui Dumnezeu, se simte ruşinat. Sub lumină, mândria şi nesinceritatea sunt date la iveală.

   Fraţi si surori, nimeni nu poate lucra pentru Dumnezeu fără Lumina Lui. Cine va putea fi adus vreodată la Dumnezeu dacă lumina ta nu străluceşte asupra lui? Dacă tu trăieşti aproape de Dumnezeu şi viaţa ta este călăuzită întotdeauna de lumina Lui, în mod automat vei face să se manifeste starea reală a acelora care se află în preajma ta. Pentru a face voia lui Dumnezeu şi a împlini lucrarea Lui este nevoie ca tu însuţi să fii o lumină.

   Când te afli alături de o persoana care trăieşte într-o părtăşie strânsă cu Dumnezeu, simţi prezenţa Lui. Persoana respectivă nu te face să vezi cât de blândă şi de smerită este ea, ci te face să sesizezi apropierea lui Dumnezeu. Când am început sa slujesc Domnului, eram hotărât să fac voia Lui. Şi aşa şi simţeam de fiecare dată, şi anume că făceam voia Lui. Dar ori de câte ori mergeam să o vizitez pe o anumită soră pentru a discuta cu ea şi pentru a citi împreună din Scriptură, eram imediat convins de nimicnicia mea. De fiecare dată când o vedeam pe ea, aveam un sentiment aparte, şi anume cel al prezenţei lui Dumnezeu. Fiind în preajma ei, Îl simţeai pe Dumnezeu, căci ea avea lumină şi viaţa ei era guvernată de lumina lui Cristos. Când ajungeai în prezenţa ei erai judecat de lumina din ea.

   Un lucru trebuie reţinut: LUMINA PE CARE O PRIMEŞTI VINE PRIN REVELAŢIA DUHULUI SFÂNT, indiferent că dezvăluirea ei se face prin atingerea lui Cristos, prin studiul Cuvântului sau prin strângerea laolaltă cu alţi credincioşi.

   Duhul Sfânt este Cel care îţi face cunoscută lumina în care locuieşte Dumnezeu - slava, sfinţenia şi dreptatea lui Dumnezeu. Duhul este Cel care ne face să realizăm care este standardul absolut al lui Dumnezeu prin care suntem în stare să ne vedem pe noi înşine, starea noastră reală şi lipsurile noastre.