Nici dacă aş vrea să evit un asemenea subiect, nu am cum să-l evit. Consilierea de familie mă pune inevitabil în faţa acestei realităţi, nu avem cum să nu ţinem cont de transformarea pe care media o face în noi cu privire la femei. De aici derivă multe probleme, aparent neînţelese, dar în realitate logice.

Femeia a luptat mult pentru a „ieşi” de sub autoritatea bărbatului şi a fi „liberă”, deşi în forma instituită de Dumnezeu nu era vorba de un „prizonierat” sau de „robie”, dar ca şi la momentul ispitirii din Eden, femeia a dorit ceva de dincolo de permis, crezând că acel ceva poate aduce mai multă fericire şi împlinire. Când spun femeie, în acest context nu mă refer la toate femeile, ci la unele „cu iniţiativă”, care reprezintă o anumită grupă de femei luptătoare pentru egalitatea dintre sexe. Celelalte au „beneficiat” de “revoluţia” aceasta în mod direct, dar fără să fi acţionat ele.

În realitate la o simplă analiză a curentului feminist descoperim cu surprindere că sunt bărbaţi în spate, în promovarea feminismului modern se află bărbaţi care în realitate nu au absolut niciun respect, milă sau stimă pentru femei. Mişcarea a pornit aproximativ prin 1791, dar de vreo 40 de ani e tare amplificată de mass-media, mai ales de televiziune şi tabloide, iar „promovarea” asta este tare dăunătoare femeilor.

Studiile arată că:

• 95% din apariţiile femeilor în mass-media sunt sexualizate

• 65% din apariţiile femeilor în media sunt super sexualizate.

Iar cercetările din domeniul psihologiei spun clar că ce vede, omul învaţă. Vederea unui asemenea comportament duce la însuşirea sa. Nu vorbim despre ce cred bărbaţii acum, ci de ceea ce cred şi îşi însuşesc femeile. Femeile care se uita la TV se vor comporta în consecinţă, cu cât dureaza mai mult expunerea la TV, cu atât se vor percepe ca obiect, cu cât se vor percepe ca obiect, cu atât va scădea inteligenţa (dovedit statistic). Se vor percepe ca fiind obiecte sexuale. Se vor aştepta să fie tratate ca obiecte sexuale. Acesta devine standard pentru multe femei.

Iată dovezile (prelucrate după un material al domnului Virgiliu Gheorghe, doctor în bioetică).

Anorexia. Se promovează femeile slabe. Asta denotă un atac asupra femeii fertile, care face copii. Femeia trebuie să aibă estrogen (se vede prin umeri mici şi şolduri mari), astăzi se promovează o femeie infertilă, nivel redus de estrogen, are bazinul mic şi nu poate ţine o sarcină. Gândiţi-vă că asta este promovarea la nivel mondial. Fetele vor să fie slabe, modelele le-au amprentat viaţa. E o boală foarte răspândită. Le învăţăm pe fetiţe de mici să fie sexy, le cumpărăm hăinuţe provocatoare de mici, le obişnuim cu farduri, rujuri, expunere sexuală etc. şi ne mirăm că nu au altceva în cap când devin adolescente şi tinere.

Alunecarea în relaţiile sexuale. Vor accepta mult mai uşor relaţia sexuală, pentru a îşi dovedi identitatea însuşită de obiect sexual. De la Barbie, până la păpuşile de azi, li se transmite fetelor o imagine sexualizată puternic. Asta promovează fetele cu picioare lungi, sâni mari şi creier mic. Ieri priveam pe geam afară şi am văzut trei fete sub fereastră, aveau pe la 13-15 ani, şi le intraseră în radare nişte băieţi care erau ceva mai încolo, sexualitatea emanată era foarte evidentă, foloseau un limbaj obscen, gesturi obscene şi îi provocau pe băieţi direct. Vreau să vă spun că a dat rezultat, vreo 8 băietani au început să umble după ele ca roiul de muşte după coada calului şi am văzut împlinindu-se versetul care spune: De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă, ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, până ce săgeata îi străpunge ficatul. Proverbe 7:22-23 Poate spuneţi că doar o categorie de fete fac asta şi aşa e, doar că această categorie e majoritară, e foarte mare şi se vede destul de lesne şi prin biserici, chiar dacă sunt îmbrăcate într-o oarecare evlavie.

Depresie. La un moment dat nu mai pot ţine pasul cu mass-media. Trupul era toată viaţa lor, trupul îmbătrâneşte şi nu mai răspunde, nu mai pot fi aşa cum cere media. Se căsătoresc şi devin depresive că la sarcină au pus kilograme pe ele, sunt dezamăgite de limitările naturale care apar. Devin tot mai triste pentru că nu pot fi ceea ce cred ele că înseamnă femeie. Ajung să creadă că nu mai sunt femei de apreciat, nu mai au feminitate, pentru că nu mai pot fi „ca pe sticlă”.

Luaţi orice revistă de pe tarabă mâine şi verificaţi dacă nu este aşa, deschideţi orice canal TV şi verificaţi dacă nu e real acest aspect. Nu doar bărbaţii au o imagine distorsionată despre femeie, ci şi femeile ajung să se creadă obiecte sexuale şi să se comporte în consecinţă. Creierul noastru lucrează într-un anumit fel cu obiectele şi în alt fel cu persoanele. E dovedit că la lucrul cu obiecte se înregistrează activitate într-o anumită parte a creierului, iar la lucrul cu persoane, în altă parte. Cercetările arată că tot mai mult creierul bărbaţilor înregistrează activitate în zona destinată obiectelor, când au de a face cu femei. Nu e nevoie de studii neapărat, ca să vedem asta. Se vede destul de uşor pe stradă, la TV, în cluburi, la şcoală etc. Femei plătite pentru sex, femei plătite ca să danseze, femei de închiriat pentru o noapte, escorte pe care le închiriezi pentru a te însoţi, dar şi variante mai „evlavioase”: plata relaţiilor sexuale în familie, afişarea în public (şi la biserică) cu femei care să îi lase pe ceilalţi cu gura căscată, arătarea intimităţilor, prin haine mulate şi decolteuri. De ce? Pentru că femeia e considerată obiect, marfă care trebuie să vândă sau să se vândă.

E o stare de fapt, e o realitate a zilelor noastre şi trebuie să acţionăm cu privire la asta. Continuăm mâine.

[Copyright © 2013 Teofil Gavril. Acest articol a apărut iniţial pe site-ul autorului – www.filedinjurnal.ro (Cu Dumnezeu în fiecare zi). Teofil Gavril este consilier creştin şi trainer la Asociaţia Consilierilor Creştini din România. Poate fi contactat prin e-mail la adresa [email protected] sau telefonic la numărul 0744201601.]