În Apologia lui Iustin Martirul scrie:

"Catehumenul este examinat privind angajamentul său de credinţă şi morală creştină, apoi este condus la un loc unde este apă să fie renăscut prin spălarea cu apă în Numele Sfintei Treimi. Această spălare - botez - el a numit-o iluminare. Cel nou botezat era apoi condus în faţa comunităţii creştine unde se pronunţau rugăciuni pentru el, şi serviciul de închinare se încheia cu euharistia."

   În cartea "Christian worship" de James F. White, profesor metodist de teologie, ni se dă un amănunt nou şi anume:

 "pentru că botezul se practica atunci în nud, adică fără îmbrăcăminte, botezul nu se făcea public".

   Din citatul de mai sus botezul cu apă primise deja puteri mistice, prin care cel botezat era spălat de păcatele sale prin botez, şi astfel prin botez s-ar produce şi naşterea din nou, ceea ce NU CORESPUNDE CU ÎNVĂŢĂTURILE APOSTOLILOR.

   Toate aceste idei sunt fundamental greşite şi în opoziţie cu învăţăturile Domnului Hristos din Noul Testamnet.

   Întâi, BOTEZUL ESTE O MĂRTURIE A CELUI CE SE BOTEAZĂ, PRIN CARE ARATĂ PUBLIC HOTĂRÂREA LUI DE A FI CREŞTIN aşa cum este scris:

"...botezul, care nu este o curăţire de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu".

   Apoi, naşterea din nou NU SE PRODUCE PRIN BOTEZUL CU APĂ, CI PRIN DUHUL SFÂNT, aşa cum a precizat Domnul Hristos:

"Nu te mira că ţi-am spus: 'Trebuie să vă naşteţi din nou.' Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul, dar nu şti de unde vine, nici încotro merge; Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul." "Adevărat, adevărat îţi spun, că dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu".

   Din acest exemplu desprindem cum la mijlocul secolului II, învăţăţura şi închinarea creştină primise deja influenţe mistice păgâne.

   Dar, ideea mistică despre botez s-a dezvoltat şi avem alte exemple. Prin anul 190, Irineu de Lyon, în tratatul său "Contra ereticilor" scrie:

   "Prin botez trupul nostru primeşte IMORTALITATEA; iar sufletul primeşte Duhul Sfânt."

   Ideea mistica este imortalitatea trupului, care nu este posibilă prin apă, ci numai prin credinţa în jertfa şi învierea Domnului Isus aşa cum EL a spus: "EU SUNT ÎNVIEREA ŞI VIAŢA. CINE CREDE ÎN MINE, CHIAR DE AR MURI, VA TRĂI, ŞI ORICINE TRĂIEŞTE, ŞI CREDE ÎN MINE, NU VA MURI NICIODATĂ" - aceasta este imortalitatea creştină, iar nu ce a spus Irineu de Lyon!

   În jurul anului 200, Clement de Alexandria scrie în lucrarea sa numită Tretorul: "Botezul este iluminare, înfiere şi devenit perfect. Întrucât spălarea curăţă orice păcat; şi ca un dar al harului înlătură pedeapsa păcatului". Din nou, aceste afirmaţii sunt doar imaginaţii înşelătoare pentru că nimic din acestea nu corespunde cu învăţătura apostolilor din Noul Testament, fiindcă botezul nu este nici iluminare, nici înfiere, nici perfecţiune; botezul nu spală păcatul şi nici nu înlătură pedeapsa pentru păcat!

   În lucrarea sa "On Baptism" în jurul anului 200, Tertulian scrie despre botez: "Apa transmite sfinţenia atunci când Dumnezeu este invocat şi aceasta curăţă trupul şi sufletul". Aici apa prin invocare, primeşte puteri mistice, supranaturale, caracteristici pe care apa nu le primeşte şi nici nu le are.

   Din aceste câteva exemple vedem cum ideea despre botez s-a dezvoltat şi botezul a ajuns un fapt mistic, înşelător.

   Datorită acestor concepţii mistice, în secolul III s-a ajuns la botezul copiilor mici, cu ideea de a fi încreştinaţi.

   În secolul IV, închinăciunea creştina a fost total dominată de misticismul oriental, prin care actul botezului şi euharistia primiseră puteri miraculoase imaginare, prin care creştinismul în realitate, s-a păgânizat.

   La începutul anului 410, Roma cade invadată de barbari iar la anul 430 pe când Augustin era pe moarte la Hippo, barbarii au trecut prin Africa de nord şi mulţi din aceşti barbari care au trecut la creştinism au adus cu ei şi obiceiurile lor păgâne. În secolul VII Islamul cucereşte Africa de nord, ajunge în Spania şi apoi cucereşte şi răsăritul astfel căci creştinismul  A DISPĂRUT DIN ACESTE REGIUNI!

   E de folos sa observăm cum aceşti creşti de la început au suferit şi au biruit prigonirea imperiului roman, iar acum primul val de prigoană islamică a dispărut. Cum s-a putut întâmpla aşa ceva?

   Explicaţie este că: "LA ÎNCEPUT CREŞTINII ERAU ÎNSUFLEŢITI DE ÎNVĂŢĂTURA DOMNULUI HRISTOS ŞI A APOSTOLILOR SĂI, dar după 200 de ani, creştinismul a ajuns doar o formalitate lipsită de convingeri personale, privind viaţa creştină conform cu învăţătura Sfintei Scripturi."

   Lipsiţi fiind de cunoaşterea adevăratei învăţături creştine care da viaţă, creştinismul autentic a dispărut.

   Din acest simplu fapt istoric învăţăm cât de important este ca creştinul să cunoască adevărata învăţătură care dă biruinţa pe pamânt şi viaţa veşnică.

   Cu durere trebuie să constatăm că istoria se repetă şi în zilele noastre, în care avem o lume pretinsă creştină, dar fără viaţă creştină. Avem un creştinism setos după plăcerile păcătoase ale unei vieţi hedoniste.

   De-acum, practic CREŞTINISMUL ADEVĂRAT A DISPĂRUT!