Personalitatea viitorului conducător al lumii -2-
Autor: David Jeremiah  |  Album: Ce se întâmplă cu lumea în care trăim?  |  Tematica: Meditatii
Resursa adaugata de floridinmaracineni in 18/10/2015
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 2 voturi
Personalitatea viitorului conducător al lumii -2-

Personalitatea viitorului conducator al lumii

2. Va fi un lider viclean

   Lui Daniel i s-a oferit o imagine a acestui conducător al lumii în faimosul lui vis, descris în capitolul al şaptelea al cărţii sale. Iată ce a văzut el:

   "M-am uitat cu băgare de seamă la coarne, şi iată că un alt corn mic a ieşit din mijlocul lor, şi dinaintea acestui corn au fost smulse trei din cele dintâi coarne".

   Dacă citim cu atenţie şi pricepem semnificaţia profetică a coarnelor, aflăm din acest verset ca viitorul conducător al lumii va supune alţi trei împăraţi, pe care îi va smulge din radăcină. Omul acesta îi va da la o arte pe cei vechi, pentru a face loc celui nou. El va subjuga trei împărăţii, una câte una, nu prin război, ci prin manipulări politice iscusite. La început el e doar un corn mic, dar apoi reuseşte sa smulga din radăcină trei dintre coarnele dintâi, preluând astfel puterea acestora şi însusindu-şi-o. Daniel reinterează acest eveniment în capitolul al unsprezecelea al cărţii sale, spunându-ne ca acest lider mondial "se va ridica deodată şi va pune mâna pe împărăţie prin uneltire."

   Anticristul va fi un geniu politic, un diplomat desăvârşit şi un lider iscusit. Arthut W. Pink l-a descris astfel:

   "Satana a avut la dispoziţie o mulţime de ocazii să studieze natura umana decăzută... Diavolul ştie perfect cum să îi vrăjească pe oameni prin iluzia puterii... Ştie cum să satisfacă setea de cunoaştere... El poate să încânte urechea cu muzică şi ochiul cu frumuseţe... Ştie cum să îi înalţe pe oameni pe culmile ameţitoare ale succesului şi faimei lumeşti şi ştie cum să controleze acest succes aşa încât să fie folosit împotriva lui Dumnezeu şi a omenilor Săi."

   În ziua de azi, orice lider visează să fie el acela care să găsească rezolvarea crizei permanente din Orientul Mijlociu. Preşedinţii îşi doresc să adauge această realizare la moştenirea pe care o lasă în urma lor. Jimiiy Carter a crezut că a reuşit lucrul acesta la Camp David. Bill Clinton s-a străduit din răsputeri să încheie un tratat în acest sens în ultimile luni ale mandatului său. În ton cu predecesorii săi Bush a căutat şi el să medieze o astfel de înţelegere. Dacă strădaniile dau greş şi dacă e să ne luăm după discursuri electorale, următorul preşedinte SUA va continua "eforturile de instaurare a păcii în întreaga lume".

   Cred că niciun alt om politic nu a luptat mai mult pentru atingerea acestui scop decât secretarul de stat Henry Kissinger, în timpul preşedinţiei lui Nixon şi a lui Ford. Kissinger era el însuşi de origine evreiască, iar familia sa a reuşit să fugă din Germania pe vremea naziştilor. El a fost cel care a negociat încheierea războiului de Yom Kippur. În septembrie 1970, Kissinger a gestionat criza izbucnită în Orientul Mijlociu între Israel, Iordania şi Siria şi în tot acest răstimp el a locuit practic în biroul decizional al Casei Albe. Unul dintre oficialii de vârf ai S.U., care a fost implicat în soluţionarea crizei menţionate, a fost întrebat dacă lui Kissinger îi făcea plăcere să tragă sforile puterii în America. "Dacă îi face plăcere?" a exlamat cel intervievat, "Henry adoră puterea, pur şi simplu o adoră. Pentru el, diplomaţia nu înseamnă nimic fără putere". Un asistent de la Pentagon descria cum Kissinger se apleca asupra hârţilor uriaşe, mutând, pe machete, navele şi avioanele de război în miniatură de la un capăt la celălalt al Mediteranei. Discuta aprins cu amiralii, explica tactici militare şi apoi ridica receptorul ca să ordone comandantului Statului Major schimbarea tacticii de luptă a Flotei a şasea. Cel ce avusese gradul de sergent în cel de-al doilea război mondial a devenit dintr-o dată general şi amiral, precum şi adjunct al comandantului suprem al armatei, pe perioada crizei.

   Întrucât Kissinger a fost evreu născut în Europa, un om de o inteligenţă ieşită din comun, care a devenit cel mai puternic personaj de pe scena politică internaţională a anilor 1970; unii ar fi speculat că ar fi fost el Anticristul. Bineînţeles că nu a fost aşa. Dealtfel, el nici nu a reuşit să rezolve conflictul arabo-israelian. Însă dragostea lui Kissinger pentru putere exemplifică una dintre caracteristicile viitorului conducător al lumii.

   Într-o bună zi, un lider viclean - un om care adoră puterea - se va ridica şi îşi va folosi abilitatea de manipulare pentru a izbândi acolo unde toţi ceilalţi diplomaţi au dat greş.

   El va soluţiona conflictul arabo-israelian.

Puterea este orbirea pe care liderii țărilor sau diferitelor comunități o adoră!
Este capcana satanică ce-i duce pe deținătorii ei în iad!
Adăugat în 20/10/2015 de sanda_tulics
Statistici
  • Vizualizări: 932
  • Comentarii: 1
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni