...poţi să-ţi iei unele măsuri când furtuna gândurilor rele se apropie...

   Prima măsură: SIGILEAZĂ FERESTRELE INIMII TALE CU RUGĂCIUNE. Dacă limba e aşa de greu de stăpânit, ce poţi spune despre mintea ta - unde gândurile zboară precum un roi de albine dintr-un stup distrus? Aici este secretul! Pentru a-ţi controla gândurile, roagă-L pe Cristos să-ţi controleze inima.

   Cât de des suspina David după acest lucru. El ştia că nu-şi putea conduce inima după abilităţile şi puterea sa. Dar el avea făgăduinţa lui Dumnezeu că-l va ajuta. Cum te-ai simţi tu, ca părinte, să vezi că apele învolburate năvălesc în casă, iar copilul tău aflat în primejdie îţi refuză ajutorul? Este ceea ce trebuie să simtă Tatăl nostru ceresc când valurile ispitei ameninţă să ne acopere, iar noi refuzăm să ne agăţăm de făgăduinţa Lui că ne va ajuta.

   Când eşti chemat la o lucrare ce te va aduce într-un contact mai strâns cu lumea, decât de obicei, tu va trebui să te rogi mai mult şi mai fierbinte. Iată locul atacat de gândurile satanei, asemenea unui roi de lăcuste. În primul rând, fii sigur că împlineşti slujba lui Dumnezeu şi nu pe a ta. Făgăduinţa lui Dumnezeu de a te proteja este condiţionată.

   "Încredinţează-ţi lucrările în mâna Domnului şi îţi vor izbuti planurile".

   Nu încerca să stăvileşti atacurile satanei prin propria-ţi putere!

   Mărturiseşte lui Dumnezeu teama ta cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla dacă El nu ar opri aceste gânduri rele. Fă-L pe EL cenzorul gândurilor tale şi nu vei avea de ce să te îngrijorezi. Braţul diavolului nu e atât de lung ca să te poată atinge atunci când prin rugăciune fierbinte te aşezi la umbra Celui Atotputernic.

   A doua măsură: PUNE-ŢI O GARDĂ PUTERNICĂ ÎN JURUL SIMŢURILOR TALE EXTERIOARE! Satan zboară pe deasupra, căutând loc de poposire, cum ar fi ochii, urechile tale, care-i oferă un acces mai uşor în omul tău lăuntric. După cum aerul stătut poluează totul în jurul lui, tot aşa gândurile nesănătoase întinează întreaga fiinţă. Fii sigur că respiri aer curat! Cât despre ochii tăi, ţine-i aţintiţi spre cer! Lucrurile atrăgătoare creează gânduri pofticioase. Oare atunci lucrurile sfinte nu vor da naştere la gânduri sfinte?

   A treia măsură: CONTROLEAZĂ-ŢI ZILNIC INIMA! Ia-ţi timp şi reflectă în fiecare zi asupra gândurilor ce au determinat acţiunile tale din acea zi. Un profesor nu-şi cheamă clasa la disciplină, pentru ca apoi să-şi părăsească elevii tot restul anului. Cât timp crezi că ar putea să stea elevii în băncile lor şi să se ocupe cu lucruri folositoare? Zgomotele poznelor vor umple curând coridoarele... Multe din zgomotele care izbucnesc în fiinţa ta - mânie, invidie, nerăbdare, amărăciune - se datorează faptului că le-ai lăsat la bunul lor plac. Mintea este şcoala trupului; inima este elevul; fii atent la lecţia care se predă!

   Iată o cale rapidă de a-ţi verifica inima. Gândurile tale sunt bune sau rele? Dacă sunt bune Îi acorzi credit lui Isus? Dacă sunt rele eşti gata să înlături aceşti ştrengari obraznici? Dacă DA, atunci tu arăţi că aceste gânduri ale răutăţii sunt mai mult ale satanei decât ale tale.

   În afara gândurilor rele, mai sunt şi altele pe care nu trebuie să le primim bine. Acestea sunt gândurile deşarte, neserioase. Şi totuşi, tu poţi să nu le consideri condamnabile prin ele însele, deşi te reţin de la ceva mai bun. Şi cine are timp de pierdut în această viaţă? Precum apa care se scurge pe lângă moară, tot aşa orice gând care nu-ţi foloseşte în lucrarea Domnului este pierdut. Albina nu se va aşeza pe o floare care nu are nectar. Nici creştinul nu trebuie să întreţină un gând care nu-i hrăneşte mintea.

   Nici gândurile bune nu sunt impenetrabile falsificării satanei. De exemplu, tu poţi fi copleşit de vinovăţia păcatelor tale şi să plângi din toată inima înaintea lui Dumnezeu. Şi totuşi, dacă eşti cuprins de remuşcări, eşti în pericol să-ţi pierzi credinţa în făgăduinţa glorioasă a lui Dumnezeu de mântuire prin harul Său. Sau poate gândurile tale se îndreaptă spre nevoile familiei tale. Cu siguranţă, a te preocupa de nevoile familiei este conform Scripturii. Dar dacă această responsabilitate te frământă prea mult, încât uiţi că Dumnezeu e Cel ce-ţi poartă de grijă, atunci tu demonstrezi din nou lipsa de credinţă.

   Noi suntem îndemnaţi să învăţăm şi să observăm întregul sfat al lui Dumnezeu. Ce folos vei avea tu dacă te vei îndrepta doar spre una din poruncile lui Dumnezeu, ca fiind favorita ta, dacă le neglijezi pe celelalte? Vei întâmpina aceeaşi dificultate ca persoana căreia în urma unei operaţii i s-a restaurat fluxul sangvin într-o venă mică, dar i s-a spart un vas mare de sânge. O astfel de neglijenţă îl poate mutila pe om, mai grav, îl poate ucide.

   Sufletul tău e foarte sensibil şi e nevoie de multă abilitate pentru a-i menţine echilibrul. Păzeşte-te de a te concentra numai la una sau două din poruncile lui Dumnezeu astfel încât să nu mai ai timp pentru celelalte!