... așa  se traduc, de multe ori, faptele, atitudinile, deciziile, vorbele, pornirile noastre; precum un anunț de publicitate.

În măsura darului primit de la Dumnezeu mă ocup de grupuri de tineri pe linie muzicală în bisericile din zona în care locuiesc, atunci când  sunt solicitată să fac această slujire. Și pentru că îmi place să știu cu cine lucrez trebuie să mă informez puțin. Toată edificarea mea se află la un click distanță de mine; facebook-ul (dar și alte rețele de socializare)  este locul unde utilizatorii își varsă tot prisosul inimii. Din doua poze și trei comment-uri îmi dau seama, fără prea mult efort, ce macină inima și mintea persoanelor cu care lucrez. Fiecare  fotografie postată, pozițiile din poze, expresia feței, îmbrăcămintea, privirea, comentariile, share-uirile, absolut tot ce se poate face la vedere pe o rețea de socializare îi transformă pe utilizatori  în cărți transparente (... cărți deschise sună mult prea opac; da, și din păcate, după ce ajung să-i cunosc mai bine, fără să știe și fără să vrea, ei îmi confirmă că i-am citit corect încă de la început, plus/minus foarte puțin). În urma acestei incursiuni întotdeauna mă aleg cu un gust amar și acru pentru că descopăr, din nou, că mai mult de jumătate din tinerii cu care urmează să lucrez  au inima în altă parte și L-au schimbat deja de multă vreme pe Dumnezeul adevărat cu altceva. Văd cum unii L-au dat la schimb pentru un băiat sau o fiică a întunericului, alții L-au schimbat cu petrecerile, alții L-au dat la schimb pentru o carieră de succes sau doar pentru un job mai bine plătit, alții L-au schimbat pe atâtea alte nimicuri încât nici nu merită să mai ocup spațiul înșirându-le aici. Întrebarile care  se ridică de fiecare dată și care mă macină sunt: Doamne, oare când  Te voi putea lăuda  cu un grup de leviți îmbrăcați în podoabe sfinte? oare când voi avea parte  de momentul acela în care slava Ta să coboare  în mijlocul cântărilor de laudă izvorâte din inimi curate? oare duhurile necurate fug din casa Ta (ca la David) când noi cântăm sau aducem foc străin pe altarul Tău? Doamne, oare până când va fi tot așa? De ce nu avem suficientă înțelepciune să ne pocăim de bunăvoie în vremuri de pace, de belșug, de libertate? ... să Te prețuim și când o ducem bine.

 Oare chiar vrem să ne trimită Dumnezeu prigoană, război, calamități și o droaie de îngeri aducători de nenorociri ca să ne întoarcem cu fața și cu inima spre El? Chiar n-am învățat nimic din istoria poporului Israel? ... când o duceau bine Îl schimbau pe Dumnezeul adevărat cu Baalii, cu Astarteele și alte urâciuni. Dumnezeu îi suferea până la o vreme și le vorbea prin prooroci așteptând ca poporul să ia aminte dar după  multă îngăduință și așteptare  Dumnezeu își vărsa mânia și urgia peste popor trimițându-le războaie, foamete, boli, cuceriri, robie, și atunci în acest context  poporul își amintea de Iehova și se pocăia. Asta așteptăm și noi? ... să nu uităm că putem da exemple chiar de lângă hotarele noastre. Acum avem parte de pace și liniște dar oare cât vor mai ținea? Știm cu toții starea bisericii din România; și nu sunt așa doar tinerii dar acum la ei am făcut referire, însă dacă măcar noi, părinții tinerilor, am fi altfel ar fi îmbucurător.

Personal, am ales să mă pocăiesc în fiecare zi, de bunăvoie, în vremuri de pace și de belșug ca să nu-L oblig pe Dumnezeu să mă pocăiască. Și mai spun două vorbe și închei: până la această vârstă Tatăl meu ceresc  a îngăduit să trec prin văi adânci dar și prin belșug și bunăstare  însă prin toate acestea n-am găsit nimic  vrednic pentru care să-L dau la schimb pe Dumnezeul meu. Nu spun asta doar pentru că așa stă bine creștinilor să vorbească și pentru că dă bine la imagine; nu, ci fiecare țesut din mine este convins de acest lucru. Deși sunt un om cu imperfecțiuni și multe minusuri, aleg în fiecare zi să-L iau pe Dumnezeu și pocăința în serios iar El îmi dă putere și mă sprijinește în această hotărâre. Am mai ales că  indiferent de provocări Dumnezeul meu nu este monedă de schimb între cele două lumi spirituale. Provoc cititorii să facă aceeași alegere și vor vedea că Dumnezeu va da biruință.