Mamelor noastre, cu drag şi recunoştinţă.

Când tu aveai 1 an, ea te hrănea şi te îmbăia. I-ai mulţumit, plângând toată noaptea.
Când tu aveai 2 ani, ea te-a învăţat să mergi. I-ai mulţumit, fugind când ea te chema.
Când tu aveai 3 ani, ea îţi pregătea toată mâncarea cu dragoste. I-ai mulţumit, aruncând farfuria pe jos.
Când tu aveai 4 ani, ţi-a dat creioane colorate. I-ai mulţumit, colorând masa din sufragerie.
Când tu aveai 5 ani, te-a îmbrăcat pentru vacanţă. I-ai mulţumit, sărind în prima baltă.
Când tu aveai 6 ani, te-a dus la şcoală. I-ai mulţumit, strigând „nu merg”.
Când tu aveai 7 ani, ţi-a cumpărat o minge. I-ai mulţumit, aruncând-o în fereastra vecinilor.
Când tu aveai 8 ani, ţi-a dat o îngheţată. I-ai mulţumit, scăpând-o în poală.
Când tu aveai 9 ani, ţi-a plătit lecţii de pian. I-ai mulţumit, că nici măcar nu te-ai deranjat să exersezi vreodată.
Când tu aveai 10 ani, te ducea toată ziua cu maşina de la fotbal la gimnastică, de la o zi de naştere la alta. I-ai mulţumit, că săreai din maşină şi nu te uitai niciodată înapoi.
Când tu aveai 11 ani, te-a dus pe tine şi pe prietenii tăi la cinema. I-ai mulţumit, cerindu-i să stea în alt rând.
Când tu aveai 12 ani, te-a avertizat să nu te uiţi la anumite programe la TV. I-ai mulţumit, aşteptând să iasă din cameră.
Când tu aveai 13 ani, ţi-a sugerat cum să te tunzi. I-ai mulţumit, spunându-i că nu are gusturi.
Când tu aveai 14 ani, ţi-a plătit o tabără de vară de o lună. I-ai mulţumit, uitând să-i scrii măcar o scrisoare.
Când tu aveai 15 ani, venea de la lucru şi-şi dorea o îmbrăţişare, I-ai mulţumit, stând în camera ta cu uşă încuiată.
Când tu aveai 16 ani, te-a învăţat să-i conduci maşina. I-ai mulţumit, luându-i-o de câte ori puteai.
Când tu aveai 17 ani, ea aştepta un telefon important. I-ai mulţumit, stând la telefon toată noaptea.
Când tu aveai 18 ani, ea plângea la festivitatea ta de absolvire a liceului. I-ai mulţumit, stând la petrecere până în zori.
Când tu aveai 19 ani, ţi-a plătit facultatea, te-a dus în campus şi ţi-a cărat bagajele. I-ai mulţumit, salutând-o în afară camerei, ca să nu te simţi jenat în faţă prietenilor.
Când tu aveai 20 de ani, te-a întrebat dacă te întâlneşti cu vreo fată. I-ai mulţumit, spunând-i “Nu-i treabă ta!”
Când tu aveai 21 de ani, ţi-a sugerat anumite cariere pentru viitorul tău. I-ai mulţumit, spunând-i “Nu vreau să fiu că tine!”
Când tu aveai 22 de ani, te îmbrăţişa la absolvirea facultăţii. I-ai mulţumit, întrebând-o dacă poate să-ţi plătească o excursie prin Europa.
Când tu aveai 23 de ani, ţi-a dat mobilă pentru primul tău apartament. I-ai mulţumit, spunându-le prietenilor că era urâtă.
Când tu aveai 24 de ani, ţi-a cunoscut logodnica şi te-a întrebat de planurile de viitor. I-ai mulţumit, spunându-i printre dinţi: “Maaaaami, te rog”!
Când tu aveai 25 de ani, te-a ajutat să-ţi plăteşti nunta şi a plâns şi ţi-a spus cât de mult te iubea. I-ai mulţumit, mutându-te în cealaltă parte a ţării.
Când tu aveai 30 de ani, te-a sunat să-ţi dea un sfat pentru copil. I-ai mulţumit, spunând-i “Lucrurile sunt diferite acum”.
Când tu aveai 40 de ani, te-a sunat să-ţi amintească de aniversarea unei rude. I-ai mulţumit, spunându-i că erai foarte ocupat chiar atunci.
Când tu aveai 50 de ani, ea era bolnavă şi avea nevoie să ai grijă de ea. I-ai mulţumit, citind despre povară care devin părinţii pentru copiii lor.
..................................................
Dacă ea mai este pe aproape, nu uita să o iubeşti mai mult că niciodată. Dacă ea nu mai este, aminteşte-ţi dragostea ei necondiţionată şi dă-o mai departe. Aminteşte-ţi mereu să o iubeşti pe mama ta. Pentru că nu ai decât o singură mamă, în toată viaţă ta.
Iartă-mă mamă pentru tot ce ţi-am gresit, pentru că uneori nu am raăbdare să mai ascult, pentru că uit să îţi sărut mâinile şi sş îţi mulţumesc, pentru că nu mai am timp să îmi mai pun capul pe umărul tău, pentru că uneori nu realizez cât de preţioasa eşti. Pentru iubirea ta necondiţionată şi viaţa ce ne-ai dedicat-o în întregime...îţi mulţumesc!