Dacă ar fi ca RĂPIREA sa se producă azi şi toţi credincioşii autentici să dispară la eruri într-o clipită, America ar fi devastată. Se estimează că, în ziua RĂPIRII, America va pierde milioane de cetăţeni - pe toţi credincioşii creştini cu copilaşii lor. Asta înseamnă nu numai că ţara va pierde cel puţin un sfert din populaţie, dar va fi vorba de sfertul cel mai valoros, SAREA ŞI LUMINA NAŢIUNII!

   Cine şi-ar putea imagina haosul care se va declanşa în ţara noastră când toţi oamenii evlavioşi vor dispărea-destui cât să populeze mai multe oraşe mari- lăsându-i în urmă doar pe aceia care L-au respins pe Dumnezeu? Nu e o imagine prea atrăgătoare.

   Noi, cei care Îl iubim pe Hristos, vom fi binecuvântaţi la RĂPIRE din mai multe puncte de vedere. Pe lângă faptul că vom cunoaşte bucuria de a fi cu Domnul nostru preaiubit, vom fi şi scutiţi de ororile ce vor năpăstui lumea din pricina răutăţii oamenilor rămaşi în urma RĂPIRII. Este ca negativul unei operaţii chirurgicale-toate celulele sănătoase sunt îndepărtate şi rămân doar celulele canceroase ca să se consume între ele.

   Totuşi, privind în urmă la tot ce am învăţat, noi, cei care vom fi salvaţi, suntem încercaţi de un sentiment de îngrijorare. Da, Dumnezeu, ne va salva, dar sunt pe cale să se producă lucruri pe care nu le-am experimentat niciodată până acum, se profilează la orizont schimbări cum nu ne-am fi închipuit vreodată. E important să conştientizăm că Dumnezeu înţelege această îngrijorare a noastră. Nu e un păcat să te simţi oarecum neliniştit. Probabil că seamănă într-o oarecare măsură cu ceea ce simţi atunci când te căsătoreşti. Aştepţi evenimentul cu bucurie, dar în acelaşi timp simţi si fluturi prin stomac. Nu înseamnă că te temi sau că vrei să dai înapoi... e vorba doar de tulburarea firească care te încearcă atunci când treci printr-o experienţă cu totul nouă. Însă în ciuda senzaţiei de nelinişte, noi întâmpinăm cu încredere evenimentele aşteptate, pentru că ştim că ele au fost rânduite de Însăşi Creatorul universului. El ştie deznodământul încă de la început şi deoarece noi suntem prietenii Lui, ne împărtăşeşte secretele veşnice ale voii Sale ireversibile.

   Într-un articol referitor la rolul SU în cadrul profeţiei, Herman A. Hoyt a făcut o afirmaţie:

   "Având în vedere că promisiunea revenirii lui Hristos pentru a-Şi lua Biserica a fost mereu considerată de către credincioşi un eveniment ce se poate produce în orice moment, cu siguranţă evenimentele actuale din SU ar trebui să ne stimuleze motivaţia de a aştepta clipă de clipă întoarcerea Lui. În zilele acestea de criză, nu ar trebui să ne punem încrederea într-o naţiune care poate dispare în scurt timp, ci în EL, Cel care face toate lucrurile după sfatul voii Sale."

   Dr.Hoyt are dreptate; de ce să ne îngrijorăm?

   Noi nu ne-am pus niciodată încrederea în guvern, în societate, în civilizaţie. Din perspectiva veşniciei, aceste instituţii dăinuiesc doar o clipă, pentru a se prăbuşi apoi în pulberea timpului şi a fi împrăştiate de vântul istoriei. Ele sunt de folos atât timp cât există, dar nu au fost niciodată demne de a ne pune încrederea în ele.

   Noi ne-am pus încrederea în ACELA care e mai presus de timp - Acela prin a cărui putere şi îngăduinţă există toate aceste lucruri, şi care ştie când le va veni sfârşitul.

   În esenţă, EL e SINGURUL demn de încrederea noastră!