Cuvântul Lui Dumnezeu, cu excepția celui întrupat și glorificat, nu îți dăruiește ceva, ci te eliberează. Sigur, ai impresia că ascultând un verset predicat, explicat în fața unei adunări de credincioși sau citind despre el într-o carte te umple un sentiment de bucurie sau de pace, te întărește. Dar nu este așa. Iată de ce:
În Isus, Cuvântul Vieții pe care L-ai acceptat, ai totul. Avându-l pe El, de fapt, ai totul în tine. Nu îți mai lipsește nimic, în ciuda oricărei senzații. Da, El cu adevărat îți da ceva. Tot ce poți să ai nevoie, să dorești, tot ce îți trebuie ca să îți duci viața spre împlinirea ființei tale, pentru parcurgerea căii tale. Restul Cuvântului – cel rostit de Mântuitor direct și prin apostoli și ucenici – îți ia ceva. Iar ceea ce îți ia fiecare adevăr este confuzia, minciuna, întunericul. Îți ia barierele, neputințele, fricile, durerile. Atunci când primești în tine Cuvântul Lui Dumnezeu despre ceva, acel adevăr cu privire la un lucru, de fapt tu ești eliberat de un lanț, o legătură care te ținea captiv și te priva de beneficierea unei promisiuni împlinite în Isus. A unei binecuvântări.
Așadar, te bucuri nu pentru că primești ceva anume prin Cuvântul auzit, ci pentru că acel Cuvânt ți-a dat la o parte opreliștea și acum beneficiezi mai mult de ceea ce ai deja în Isus.
Bucuria ta în urma Cuvântului primit este bucuria întâlnirii cu mai mult din ceea ce este Isus. E bucuria de a avea mai mult. Este revărsarea Lui prin Duhul Sfânt în tine. Este umplere, este întărire, este expansiune. Gardurile au căzut și dintr-odată ai mai mult din ceea ce era acolo, la un braț distanță, dar nu puteai să atingi. Sau, mai exact, nu știai că poți să atingi…
Sunt convins că te-ai bucura ca, acceptând jertfa Mântuitorului pentru păcatele tale, domnia Lui, mântuirea și neprihănirea ta prin credința în El, să te umpli dintr-odată de tot ce înseamnă Dumnezeul care trăiește de-acum în tine. De Cel care și-a făcut și declarat rezidența în templul trupului tău. Dar, oare, ai putea rezista tumultului de energie, de viață pe care o reprezintă prezența Sa completă în fiecare fibră a ființei tale fără să te dezintegrezi? Poate acesta este unul dintre motivele pentru care Îl guști pe Fiul prezent în Duh înghițind bucată cu bucată, prin gura credinței, cu fiecare adevăr pe care îl lași să treacă de filtrele prejudecăților și iluziilor tale.
Cunoaștem în parte. Tu și eu. Și cu fiecare parte care se adaugă părții deja acceptate ne clădim sufletește în El deschizându-ne lumii. Pentru ca Treimea să poată dărui preaiubiților Săi din adevărata mană cerească, Pâinea pentru veșnicia din noi.
Tu ai astfel o misiune aici. Una care ți-a fost dată de Sus. E în tine, o știi. Dar pe care o vei duce la îndeplinire, ajutat desigur și în măsura darurilor tale, doar benevol. În Împărăția Lui Dumnezeu nu ești obligat să faci nimic. De aceea este libertate. Însă este un privilegiu de care ai parte ca cetățean al Cerului. Ai ocazia să lărgești puțin zâmbetul peste fața posomorâtă a lumii prin fiecare gest, act, lucrare pe care o săvârșești în Numele Fiului spre folosul oamenilor.
Decizia este a ta.