“Pentru ce cautati intre cei morti pe Cel ce este viu?” (Luca 24:5b)

Intrebarea aceasta a fost pusa de ingeri, femeilor venite la mormantul Domnului in prima zi a saptamanii cu miresmele pregatite.
Intrebarea este retorica si plina de intelesuri spirituale, valabile si astazi pentru sufletele noastre.
Femeile trebuiau sa stie ca Hristos a Inviat, asta deoarece chiar Hristos Domnul a spus ca : “"Fiul omului trebuie sa fie dat in mainile pacatosilor, sa fie rastignit, si a treia zi sa invie."”
E o marturie extraordinara in dimineata invierii, o marturie despre biruinta lui Hristos asupra mortii, asupra satanei, asupra pacatului. O biruinta care este o incurajare pentru fiecare din noi, ca moartea nu mai are puterea asupra noastra si prin invierea Domnului avem nadejde. O incurajare ca satana a fost invins si lanturile pacatului au fost biruite prin Invierea Domnului, astfel ca toti cei truditi de pacat si patimi beneficeaza de sansa eliberarii la Hristos Cel ce este Viu.
M-am gandit insa ce relevanta ar avea in ziua de astazi intrebarea ingerilor in contextul cultural ortodox al romanilor nostri. Si cred ca ar avea o relevanta extraordinara. Daca explicatia data femeilor venite la mormant a avut ca scop dispersarea incertitudinii, luminarea mintii si inimii si a adus o nadejde vie in viata femeilor, aceeasi binecuvantare are aceasta intrebare si astazi.
Sa privim impreuna la intrebarea aceasta a carui ecou se aude si astazi in contextul cultural al romanilor:

1. Ecoul intrebarii care razbate procesiunile la oasele de morti, pe care multi le venereaza astazi si li se inchina.

Cum pot oamenii sa creada ca il pot gasi azi pe Hristos Cel Inviat acolo unde moartea e la ea acasa, acolo unde este taramul ocultului.
Niciodata Israelul sau Biserica primilor crestini, nu au practicat o astfel de practica, in care moartea, in care craniile si oasele sa li se aduca inchinare si sa fie venerate ca pe strazile Romaniei astazi. Aceste practici erau specifice paganismului si ocultismului din toate veacurile.
Intrebarea ingerilor de la mormantul Domnului ar trebui sa trezeasca o lume cazuta in mrejele paganismului si ocultismului si s-o aduca la Cuvintele lui Hristos, la Sfanta Scriptura, la Cuvantul lui Dumnezeu.

2. Ecoul intrebarii care razbate pana acolo unde oamenii se roaga mortilor si oaselor lor, cand Hristos e Viu, El nu-i acolo, a Inviat

Multi sunt invatati ca la aceste procesiuni ar avea acces la Dumnezeu prin oasele mortilor, ceea ce este complet gresit si neadevarat.
Oare de ce nu li se spune oamenilor ca Hristos a Inviat si El este unicul care Mijloceste ca Mare Preot intre om si Dumnezeu. Oare de ce nu li se spune oamenilor ca inchinarea lor este impotriva inchinarii poruncite de Domnul, in Duh si Adevar si prin Isus Hristos?

•Caci este un singur Dumnezeu si este un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos, (1Tim.2:5)
•Copilasilor, va scriu aceste lucruri ca sa nu pacatuiti. Dar, daca cineva a pacatuit, avem la Tatal un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel Neprihanit. (1Ioan.2:1)

Intrebarea ingerilor de la mormantul Domnului ar trebui sa trezeasca o lume care s-a indepartat de la inchinarea ceruta de Hristos si de Cuvantul Sau. Niciodata in Israel sau in Biserica primilor crestini nu erau folosite oase de morti sau invocarea mortilor pentru a mijloci inaintea lui Dumnezeu, aceasta era o practica oculta si pagana.

3. Ecoul intrebarii care razbate pana acolo unde oamenii raman infranti de moarte, desi Hristos a murit si a Inviat, ca sa le dea nadejdea cu privire la viata vesnica.

In cultura din Romania, cultura ortodoxa, daca intrebi de viata dupa moarte oamenii sunt foarte sceptici. De obicei raspund si spun “ Apoi numa’ Dumnezeu stie ce-o fi dincolo, nu a venit nimeni de acolo sa ne spuna ceva”.
Gresit dragii mei: HRISTOS A INVIAT!
Daca El a inviat atunci nu ne mai sperie moartea si atunci vom invia si noi, atunci nu ne mai oprim la venerarea oaselor de morti, la pomeni si parastase, la comunicarea cu mortii, atunci venim la un Hristos Viu si credem, avem nadejde ca acolo unde-i El vom fi si noi.
1 Corinteni 15: 51. Iata, va spun o taina: nu vom adormi toti, dar toti vom fi schimbati,
52. intr-o clipa, intr-o clipita din ochi, la cea din urma trambita. Trambita va suna, mortii vor invia nesupusi putrezirii, si noi vom fi schimbati.
53. Caci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, sa se imbrace in neputrezire, si trupul acesta muritor sa se imbrace in nemurire.

4. Ecoul intrebarii care razbate pana acolo unde oamenii raman infranti de pacat, desi Dumnezeu a venit sa elibereze din pacat.

Foarte multi oameni astazi sunt cuprinsi de patimi si chinuiti de pacate, alearga intr-o lume ortodoxa la morti, la oasele lor, la tablouri ectc, in locuri unde tablourile si oasele , prapurii, nu vorbesc, sunt dusi de oameni si nu sunt in stare de nici un bine.
De fapt oamenii ar trebui sa vina la Hristos care a Inviat si nu la tablouri care nu vorbesc si alte lucruri cinstite si plimbate de oameni, fara nici un folos.
Doar Hristos poate da Mantuire, eliberare de patimi si odihna sufletului omenesc impovarat de pacat.
Isus s-a aratat Mariei Magdalena care venise la mormant, Cea eliberata de Hristos de sapte demoni, de pacate grele cu care era legata. Maria a venit la Isus si a primit eliberare si asa ramane pentru totdeauna cu privire la patimile care robesc fiinta umana. Omul trebuie sa vina la Hristos Cel viu in vecii vecilor pentru a primi eliberare de pacat si nu in alta parte, nu la lemne si obiecte, la oase care n-au nimic in ele decat moarte.
•El S-a dat pe Sine insusi pentru pacatele noastre, ca sa ne smulga din acest veac rau, dupa voia Dumnezeului nostru si Tatal. (Gal.1:4)
•El a purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe lemn, pentru ca noi, fiind morti fata de pacate, sa traim pentru neprihanire; prin ranile Lui ati fost vindecati. (1Pet.2:24)

Ma rog ca aceste cuvinte sa va aduca speranta si nadejde, credinta este o nadejde, o incredere neclintita in promisiunile lui Dumnezeu si nu o bajbaire a oamenilor in intuneric, in necunoastere, in nesiguranta.
Hristos a Inviat! Intrebarea mea este pentru cititorii mei care nu L-ati cunoscut pe El ca Cel Inviat si care inca il mai cautati acolo unde nu este: ““Pentru ce cautati intre cei morti pe Cel ce este viu?” (Luca 24:5b)”
Apropiati-va de Domnul Cel viu, veniti la El, la Cuvantul Lui, la Mantuirea oferita de El, la eliberarea de patimi ce-o poate da El, la o viata noua din Mana Lui, la o traire pentru Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea care vine de la El.

Simion Ioanas