18 iunie 2015
Şocul transgenderismului a devenit un ritual anual. Acum un an Eurovision ne-a şocat cu prezenţa femeii cu barbă care, culmea, a câştigat marele premiu. În toamnă, Conchita a făcut turul Naţiunilor Unite la New York şi a pozat cu Secretarul General al ONU, care zâmbea cu gura până la urechi. În iunie anul acesta Bruce Jenner, fostul atlet american, s-a transformat din bărbat în femeie. În anii 60 ai vieţii! Ştirea a făcut înconjurul lumii la viteza unui clik de mouse, şi singurele persoane care probabil că încă nu ştiu că Jenner şi-a mutilat genitalele pentru a deveni femeie sunt cei care nu au acces la internet, nu citesc ziarele, ori nu li s-a spus de către cei care au auzit ori citit. Întrebarea, însă, este cât timp va mai fi până când vom înceta să fim şocaţi, ne vom obişnui cu transgenderismul, vom fi desensitivizaţi faţă de această practică barbară şi vom zice, „De ce nu?”, „La urma urmelor sunt şi ei oameni”, ori bine cunoscutul refren „Cu ce mă afectează asta pe mine? Nu mă interesează.”! Acestea au fost atitudinile faţă de avort, homosexualitate, pornografie, eutanasie, suicidul asistat, avortul selectiv, infanticid, avortul post-natal şi alte manifestări dezumanizante şi depravate ale vremurilor noastre. Îndrăznim să pronosticăm că în nu mulţi ani majoritatea occidentalilor vor confirma, prin sondajele de opinie care fără îndoială se vor face, că majoritatea simplă, iar apoi majoritatea covârşitoare a occidentalilor privesc mutilarea genitalelor pentru schimbarea sexului biologic ca un act „normal şi moral”. Tot mai puţini vor fi aceia care vor obiecta, vocifera ori dezaproba practica aceasta dezgustătoare. În final şi noi, românii, la rândul nostru, ne vom obişnui cu astfel de practici greţoase occidentale, aşa cum ne-am obişnuit şi cu celelalte păcate sociale care ne distrug naţiunea şi pe care le-am importat din Occidentul „progresist”.
Dar, la urma urmelor transformarea fizică a sexului uman dintr-un sex biologic în altul e o maladie, o nebunie pe care mass-media, Hollywood-ul, Eurovision-ul şi marile cotidiene occidentale o promovează şi o va normaliza în timp. Numim nebunia aceasta „nebunia lui Jenner". Iar după ce mass-media ne va îndoctrina cu nebunia lui Jenner, nebunia se va transforma în drept al omului, sub pretext că e o formă de „expresie sexuală”, ori „sexual expression”, o expresie folosită în publicaţiile occidentale de jurisprudenţă. Prezicem că în timp tribunalele, instituţiile europene, şi CEDO vor recunoaşte dreptul fiinţei umane de a se mutila şi de a se transforma în ceva diferit. E vorba deci de un aspect mai larg, acela al nebuniei autonomiei personale, o autonomie fără limită, care se exprimă la nivele multiple, bizare şi iresponsabile. O autonomie personală care are consecinţe. Toate negative. Consecinţe cu impact imediat, dar mai ales cu impact de lungă durată. Implicaţiile financiare sunt imediate şi evidente. Companiile de asigurări ori fondurile publice acoperă majoritatea covârşitoare a acestor proceduri. Deja în Statele Unite şi Brazilia unele tribunale au emis decizii care constrâng autorităţile să plătească din fonduri publice cheltuielile aferente schimbării sexului biologic pentru întemniţaţi. Cazul cel mai notoriu în America e al trădătorului Chelsea Manning, găsit vinovat de curtea marţială de trădare pe timpul războiului din Irak. Ajuns în închisoare, s-a transformat din bărbat în femeie. Pe cheltuiala publicului. Şi-a schimbat numele în numele feminin de „Chelsea”. La fel şi în Marea Britanie, unde schimbarea sexului a devenit o modă la puşcăriaşi, tot pe cheltuiala publicului.
Cultul lui Jenner
În doar câteva zile, nebunia lui Jenner a devenit un cult. Milioane şi milioane de pământeni deja se închină acestui cult. Începând cu primele zile ale lui iunie, când poza bărbatului-transformat-în-femeie Jenner a fost publicată în Vanity Fair şi apoi peste tot în lume, lumea occidentală s-a împărţit în două tabere: cei care fac parte din Cultul lui Jenner şi cei care nu. Noi, cei care nu facem parte, suntem ostracizaţi, numiţi înguşti la minte, medievali, descreieraţi, obstacole în faţa progresului. Iar cei care se închină sunt oameni „luminaţi”, „toleranţi” şi de treabă. Jenner şi-a schimbat numele din „Bruce”, care denotă bărbat, în „Caitlyn”, care denotă femeie. Mai nimeni nu îndrăzneşte, în mass-media, să folosească numele original a lui Jenner – adică Bruce Jenner. Media a devenit politically correct şi face referinţe la Jenner doar ca fiind femeie şi cu numele lui nou. Suntem, deci, confruntaţi cu o „jennermanie” fără limite. La fel ca mişcarea homosexuală, acum mişcarea pentru „drepturile” persoanelor transgender a devenit intolerantă faţă de cei care gândesc ori exprimă opinii diferite. În zilele după care Jenner şi-a anunţat mutilarea genitatelor, organizaţia americană GLAAD, care promovează homosexualitatea, a lansat un program special de depistare a persoanelor influente din America care refuză să îl numească pe Jenner femeie ori îi spun „Bruce” în loc de „Caitlyn”. Odată identificate, aceste persoane apar pe „lista neagră” a intoleranţilor şi a celor înguşti la minte. Toţi care se închină Cultului lui Jenner, remarcă un jurnalist de la The Spectator, trebuie să creadă că „Bruce Jenner e o femeie, totdeauna a fost femeie, chiar şi atunci când trupul îi producea spermă, ori impregna femeile cu materialul lui genetic şi chiar [în 1969] când a alergat decatlonul în grupul bărbaţilor.” („Bruce Jenner is a woman and has always been a woman, even when she was producing sperm, impregnanting women, and winning gold medals în men's sports.”) [Brendan O'Neill, The Spectator, 2 iunie 2015, “The Cult of Caitlyn confirms that there is nothing progressive în transgender politics”: http://blogs.spectator.co.uk/culturehousedaily/2015/06/call-me-caitlyn-or-else-the-rise-of-authoritarian-transgender-politics/]
Transableism
Transgenderismul însă e doar începutul unui lanţ al multor păcătoşenii moderne ale omului. Vă introducem astăzi unui termen şi mai radical, bizar şi bolnav – acela al „transableismului”. E un termen relativ recent, care încă nu se găseşte în dicţionare. E o noţiune mai largă, care include transgenderismul şi denotă o boală al minţii. În categoria transableismului intră oamenii care doresc să-şi schimbe ori să-şi elimine anumite părţi ale trupului, pe motiv că nu se simt comfortabil cu ele. Exemple de transableism, toate deja cunoscute medicinei şi psihologiei, sunt multe. Amintim câteva cunoscute nouă din materialele pe care le citim ori le publicăm în buletinul informativ AFR de marţi: persoane care doresc un picior de lemn în loc de unul normal; ori un singur picior, în loc de două şi cer amputarea celuilalt picior. Ori persoane care cer amputarea ambelor picioare, pentru că ei (ori ele) preferă o viaţă într-un cărucior de handicaţi decât să umble pe propriile picioare. (Ne întrebăm dacă au existat astfel de fiinţe umane înainte de apariţia căruciorului pentru handicapaţi!) La fel, privind mâinile: una în loc de două, ori una de lemn şi una normală. Ori persoane care preferă un sigur ochi în loc de doi. Ori ochi de culori diferite. Ori trei ochi în loc de doi. Şi lista continuă. Pe scurt, transableismul denotă o stare a minţii la persoanele care doresc să se transforme dintr-o persoană sănătoasă într-o persoană handicapată. O dismorfie, cum o numesc psihologii. Astfel de persoane cred că natura a „intenţionat” că ele să fie handicapate şi cer societăţii să îi transforme din persoane fizic sănătoase în persoane handicapate. Dezmembrarea intenţionată a trupului e o nebunie. Una chiar mai mare decât nebunia lui Jenner, dar şi cu implicaţii financiare extraordinare. Cine va avea grijă de astfel de persoane după mutilare?
McHugh impotriva transgenderismului
Ce zic experţii despre astfel de persoane? Cum explică ei boala minţii pe care noi o numim nebunia lui Jenner? Recomandăm opiniile lui Paul McHugh, care 40 de ani a fost profesor de psihiatrie la Johns Hopkins University în Baltimore, Maryland. Transgenderismul e direct conectat cu ideologia de gen, afirmă el. Ideologia de gen a apărut odată cu revoluţia sexuală şi afirmă că sexul biologic e o „alegere” proprie (a se citi „autonomie personală”), nu un dat al naturii ori unul biologic. Treptat, ideologia de gen a prins teren, iar în anii 1980 au început să apară primele cazuri de bărbaţi care au vrut să se transforme în femei sub influenţa ideologiei de gen. Apoi au urmat femeile doritoare să fie bărbaţi. Iar în primul deceniul al noului mileniu au urmat adolescenţii, iar în ani recenţi copiii minori care încă nici măcar nu merg la grădiniţă.
McHugh numeşte nebunia lui Jenner „autoginefilia”, o boală a persoanelor care sunt atrase nu de persoane de sex opus ori de acelaşi sex, ci de ele însele. Persoane care se simt stimulate sexual gândindu-se că sunt persoane de sex opus. Adică sunt obsedate cu ele însele când un bărbat, de exemplu, devine ataşat erotic de el însuşi, imaginându-şi că e o persoană de sex opus. Autoginefilia, zice McHugh, se poate vindeca cu psihoterapie şi medicamente. Consecinţele negative ale nebuniei lui Jenner doar se vor multiplica, zice McHugh. În primul rând, transgenderismul e o boală contagioasă. Se transmite prin osmosa. Copiii şi adolescenţii sunt captivaţi de ideologia de gen şi transgenderism. Li se pare un lucru normal şi îşi exprimă sentimentele părinţilor lor, care se trag de cap. În al doilea rând, la persoanele transgender nu se poate vorbi de o adevărată schimbare a sexului. Sexul biologic se schimbă, dar persoana rămâne tot ce a fost înainte. Un bărbat transformat într-o femeie prin proceduri chirurgicale e asemenea unui cadavru vopsit şi împăiat, care în sicriu pare fi o persoană prinsă într-un somn adânc. Bărbaţii transformaţi în femei, zice McHugh, sunt bărbaţi feminizaţi, iar femeile care se transformă în femei, sunt femei masculinizate. În al treilea rând, adaugă el, în loc ca astfel de persoane să dobândească linişte sufletească, devin şi mai neliniştite. În Suedia, de exemplu, rata suicidului la persoanele transgender e de 20 de ori mai mare în comparaţie cu aceea a persoanelor normale. [Paul McHugh, Public Discourse, 10 iunie 2015 „Transgenderism: A Pathological Meme”: http://www.thepublicdiscourse.com/2015/06/15145/] Iar un alt studiu indică că aproape 40% dintre persoanele care îşi schimbă sexul se sinucid. [Detalii: Daniel Payne, The Federalist, 16 iunie 2015 “Left Resorts to Gaslighting Tactics in Transgender Debate” http://thefederalist.com/2015/06/16/left-resorts-to-gaslighting-tactics-in-transgender-debate/] [Vă recomandam şi un articol, publicat în New York Times pe 16 iunie, privind chinurile prin care adolescenţii trec pentru a-şi schimba sexul: http://www.nytimes.com/2015/06/17/nyregion/transgender-minors-gender-reassignment-surgery.html?_r=0]
Pentru a acceptă transgenderismul, trebuie să ne schimbăm gândirea. Trebuie să acceptăm că realitatea pe care o vedem în jurul nostru este o farsă, un fals, o falsă percepţie a simţămintelor noastre. Să acceptăm filosofia că un bărbat poate fi femeie dacă vrea, ori are libertatea să aleagă să fie femeie. Să acceptăm nebunia ca normalitate şi normalitatea ca nebunie. Căci o patologie a minţii nu poate fi jubilată decât de cei lipsiţi de minte. Trebuie să fim preocupaţi când o minoritate infimă caută să influenţeze înspre rău minţile inocente ale copiilor ori pe cele naive ale adolescenţilor.
Biserica şi transgenderismul
Culmea, Jenner se identifică drept creştin. Se spune că o vreme mergea regulat la biserică. Are ceva Biserica de spus privind subiectul? Nu a luat mult timp bisericii occidentale (Anglicane şi Luterane) să capituleze în faţa presiunilor homosexualilor, să-i accepte şi să le acomodeze mofturile. Credem că aceste biserici vor capitula şi mai repede în faţa presiunilor persoanelor transgender şi ale aliaţilor lor. Căci odată ce pierzi Stalingradul spiritual, războiul s-a sfârşit. Biserica Anglicană deja discută posibilitatea de a reboteza persoanele transgender după schimbarea sexului. În alte cuvinte, dacă Maria a fost botezată ca fată şi i s-a emis un certificat de botez care o identifică cu un nume femeiesc şi sex feminin, după ce se transformă în bărbat cere să fie botezată din nou şi să i se emită un certificat de botez nou, cu un nume nou de bărbat şi cu sex masculin. [Detalii: http://www.theguardian.com/society/2015/may/21/proposal-for-transgender-baptism-to-go-before-church-of-england]
În final însă, aşa cum spunea recent un rabin, transgenderismul e incompatibil cu Tora şi, deci, cu Scriptura. Căci transgenderismul înseamnă mutilarea genitalelor, o practică pe care Biblia o interzice. (Deuteronom 23:1) Transgenderismul e incompatibil şi cu învăţăturile Noului Testament (Matei 19:4). Omul de la zidirea lumii a fost făcut bărbat şi femeie, şi bucuria vieţii este ca el să îşi trăiască viaţa în trupul dat lui de Dumnezeu. După ce Jenner şi-a anunţat schimbarea sexului, Cardinalul Cordileone din San Francisco a emis un comunicat în care reaminteşte creştinilor această realitate şi că în viitor e foarte probabil ca revoluţia sexuală să inventeze noi forme de identităţi sexuale. Similară a fost şi reacţia lui Russell More, unul din liderii creştini ai Americii: toţi oamenii sunt păcătoşi şi înstrăinaţi de Dumnezeu, dar mutilarea intenţionată a genitatelor e o formă extremă şi deliberată de înstrăinare a omului şi mai mult de Dumnezeu.
ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucureşti
Tel. 0741.103.025, Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro