de David Janvier
Dispoziția era sumbră în sanctuar, iar atmosfera a fost invadată de șoc și neîncredere când pastorul senior a anunțat vestea îngrijorătoare că pastorul asociat, care îi era prieten de mulți ani, avusese o cădere sexuală și, drept rezultat, urma să fie înlăturat de la slujire.
Numele și locurile se pot schimba, dar povestea respectivă devine mult prea obișnuită în Trupul lui Hristos. Știrile din media locală și națională confirmă această tendință în creștere, scoțând în evidență, în mod scandalos, gafele sexuale ale liderilor bisericii. Efectele negative ale păcatului sexual au un mare răsunet, iar rezultatele sunt întotdeauna devastatoare pentru indivizi, cupluri, familii și comunități.
Răspunsul Bisericii la sex și sexualitate a trecut prin întreaga gamă – de la păstrarea tăcerii, la autorizarea deplină sau la promovarea respingerii celor în cauză. În orice caz, Biserica a arătat foarte puțină consecvență în modul în care s-a adresat problemelor sexualității. Într-o cultură postmodernă saturată de sex în care scopul este estomparea principiilor morale, este crucial ca Biserica să adopte o atitudine fermă pentru promovarea sexualității sănătoase, într-un context sănătos din punct de vedere teologic. Pentru a reuși, ea trebuie, în primul rând, să recunoască și să admită răspândirea păcatului sexual în interiorul zidurilor sale și să evalueze modul în care zbrobirea care rezultă din aceasta subminează slujirea și îi împiedică pe credincioși să răspundă la marea însărcinare.
Milioane de americani, atât bărbați, cât și femei, îndeplinesc criteriile pentru dependența sexuală. În mod îngrijorător, statisticile se aplică nu numai populației seculare; dependența sexuală i-a prins în strânsoarea ei mortală pe credincioși – mulți dintre ei fiind clerici sau lideri ai Bisericii. Se estimează că 50% dintre bărbații creștini și 20% dintre femeile creștine se luptă cu dependența sexuală. Cercetările arată că 37% dintre pastori consumă frecvent sau regulat pornografie pe internet. 15% recunosc că s-au luptat cu pornografia la un anumit moment în viață. Iar cei mai mulți dintre ei suferă în singurătate, studiile arătând că 70% dintre dependenții sexuali păstrează secretul cu privire la dependența lor.
De ce atât de mulți pastori devin dependenți sexuali? Cercetările arată că pastorul dependent sexual provine, în mod tipic, dintr-un mediu abuziv, care se baza pe rușine. Când intră în slujire, învață cum să îi ajute pe alții – dar neglijează propria sa bunăstare spirituală. Chiar dacă predică despre har și îndurare, nu le poate accepta pentru sine și crede că nimeni – nici măcar Dumnezeu – nu este de încredere. Pentru a-și ascunde rușinea și viața dublă, pastorul dezvoltă un mecanism autoprotector elaborat, care îl împiedică să se apropie de cineva. Prin urmare, este izolat, fără prieteni apropiați sau monitorizare. În cele din urmă, stilul său de viață de Mare Singuratic îl conduce la depresie și la alte probleme psihologice, care alimentează permanent ciclul vicios al disfuncției sale sexuale.
Ca rezultat al unei „rușini care pătrunde până în măduva oaselor” și al unui simț al identității nedezvoltat, pastorul este constrâns să caute afirmarea prin laudele altora. Acest comportament îl conduce la dependența de muncă, deoarece urmărește ca răsplata celor pe care îi slujește să ajungă la un punct culminant, care să îi întărească egoul și să îi confirme identitatea. Starea euforică obținută astfel este de scurtă durată, iar pastorul are curând nevoie de încă o „doză”. Odată ce ciclul adictiv sexual este realizat, el rămâne într-o stare constantă, în care este împins să-și împlinească compulsiile. Prin urmare, formarea lui spirituală este împiedicată de inabilitatea lui de a relaționa cu Dumnezeu la un nivel intim, ceea ce îl face ineficient în a-i ajuta pe alții să găsească adevărata spiritualitate dătătoare de viață.
În timp ce Biserica și liderii ei sunt prinși de noul „drog” al pornografiei pe internet, industria pornografiei explodează, obținând venituri care ating 97 de miliarde de dolari pe plan mondial. Se pare că această industrie întunecată și-a elaborat propria „mare însărcinare”, iar „evanghelia” ei se răspândește ca focul pe miriște – precum indică cele 4, 3 milioane de site-uri și cele 372 de milioane de pagini pornografice care atrag 68 de milioane de „ucenici”, care se închină zilnic la altarul poftei sexuale. Cifrele sunt cutremurătoare, iar dacă Biserica va rămâne pasivă, vor crește exponențial, în timp ce cultura noastră va continua să se îndrepte într-o direcție tot mai hedonistă.
După ce vor citi articolul de față, mulți se vor simți împovărați de o problemă care se conturează ca fiind importantă în societate și Biserică. În ciuda răspândirii dependenței sexuale la liderii bisericii, suveranitatea lui Dumnezeu rămâne, iar puterea lucrării lui Hristos pe cruce continuă să elibereze oamenii din robie. Totuși, cancerul păcatului sexual va continua să se răspândească, până ce Biserica va recunoaște pe deplin pătrunderea acestui păcat în rândurile ei și până ce le va sta alături acelora care se luptă – oferind har, speranță, ajutor și vindecare în Numele lui Isus.
[David Janvier, Sex, Lies and… Pastors! ! ? ? Copyright © David Janvier. Dave este consilier profesionist și oferă îngrijire pastorală. Articolul în limba engleză este publicat pe site-ul www. cmalliance. org. ]