Biserica „Nașterea Domnului” este una dintre cele mai vechi biserici creștine de tip bizantin din lume-construită în jurul anilor 500- păstrată până astazi.Se află în partea de răsărit a orașului Betleem, la opt kilometri de orașul Ierusalim. Complexul ce o înconjoară, acoperind aproximativ 12.000 metri pătrați, include, în afară de basilica propriu-zisă, o mănăstire ortodoxă, una catolică și una armeană (adică tot de rit bizantin).
La Betleem (toponim ebraic local:Beth-Lehem) pentru a intra în Biserica Nașterii(Church of Nativity), trebuie să treci prin ....„poarta umilinței”. Este o ușă din lemn masiv și metal, de aproximativ 160 cm înălțime, pe sub care trebuie să treci aplecat, dacă ești un adult mai înalt de 1,59 m. Istoria ei este simplă și semnificativă: biserica bizantină inițială avea o poartă mult mai largă, dar, după cucerirea Ierusalimului de către arabii islamici (ulterior de turcii conduși de Suleyman Magnificul), invadatorii profanau locașul sfânt și prin intrarea călare, în trap rapid. Așa că, după restaurarea bisericii din timpul cavalerilor cruciați, s-a strâmtat intrarea, așa încât nu se poate pătrunde decât unul câte unul, pe jos și aplecat. Desigur, era o măsură de siguranță pentru alte eventuale invazii ulterioare (Țara Sfântă avea să fie călcată în picioare de neamuri, până se va isprăvi vremea neamurilor). Dar, cred că s-au gândit și la ceea ce spunea Domnul Isus Cristos: „Nevoiți-vă să intrați pe poarta cea strâmtă”.
Într-adevăr, nu poți intra pe acea ușă îngustă și scundă, fără să reflectezi cu evlavie, la Întruparea Iubitului Fiu de Dumnezeu: câtă smerenie, să ia trup nu doar din Duhul Sfânt, dar și din „sămânța femeii”, să parcurgă etapele de zigot, celulă-ou(cu stadiile morulă-blastulă-gastrulă), de embrion, făt. Să se nască dintr-o fecioară și apoi să fie suspectat și acuzat....că ar fi venit pe lume dintr-o curvie. Câtă umilință și la nașterea pe cale naturală, petrecută într-un staul! Apoi viața simplă, de tâmplar și smerirea supremă a morții pe cruce!
Ce ne învață „ușa umilinței” sau poarta cea strâmtă? În pocăință și în prezența Dumnezeului nostru de trei ori Sfânt se poate ajunge doar individual, fără „bagaje” (de păcate) și doar cu capul aplecat. Numai prin „Ușa oilor” (iar la Ierusalim există și „Poarta oilor”) care este Domnul Isus Cristos. Apoi, trebuie să mergi pe „calea cea îngustă”, adică întocmai după poruncile Scripturii. Chiar dacă Împărăția Cerurilor se ia „cu năvală”.....
Domnul să ne ajute să ne smerim, după exemplul Său!