A ZECEA PORUNCĂ
Păcatul nemărturisit
Exod 20: 17

Ne vom uita la ultima din cele zece porunci. În aceste legi divine care guvernează viața de pe pământ, am văzut că Dumnezeu are un standard ridicat de sfințenie, un nivel înalt de așteptare în legătură cu copiii Săi. Am văzut multe domenii în viața noastră care trebuie reorganizate și corectate pentru a putea fi în linie cu Cuvântul Lui.

Dacă ne uităm la porunca a zecea, prima caracteristică ar fi aceea că suntem mutați de la acțiune la atitudine. Celelalte nouă își au originea în mintea și în inima omului, dar își găsesc manifestarea într-o activitate fizică. Cea de-a zecea poruncă este diferită. Ea vizează o stare greu de mărturisit, pofta.

Posedăm o inimă poftitoare. Biblia este plină de astfel de cazuri: Adam și Eva au poftit fructul oprit, Acan a poftit lucrurile date spre nimicire, Ahab a poftit via lui Nabot, David a poftit-o pe Bat Șeba, Anania și Safira au poftit parte din banii care trebuiau să fie ai Domnului.

Știați că pofta este păcatul omenirii de azi ? Apostolul Pavel face o caracterizare a vremurilor din urmă și însumează o listă de păcate care au un numitor comun: POFTA ! (2 Timotei 3: 1, 2).

POFTA ÎMBOLNĂVEȘTE TOATĂ VIAȚA
Ea ne face doritori de câștig. Cu o inimă poftitoare este posibil să nu mai fim satisfăcuți cu ce avem. Pofta prin însăși definiția ei este o dorință mare, o dorință de mai mult. Când ne facem vinovați de poftă, ne facem vinovați de o inimă doritoare după lucrurile pământești și nu după Dumnezeu. Când nu suntem satisfăcuți cu binecuvântările lui Dumnezeu, încercăm prin mijloace proprii să găsim calea spre dobândirea altora.

Prin poftă e foarte posibil să ne facem doritori după bogăția altora. În conformitate cu acest verset, o inimă poftitoare te face să alergi după alte bogății și bunuri care nu îți aparțin. Să-ți dorești posesiunile altora, familia altuia, proprietățile altuia. Când ne gândim la toate acestea ne dăm seama cât de mult se poate distruge prin această pornire păcătoasă. Pofta duce la acte necugetate, pofta a distrus familii întregi, pofta te poate face vinovat chiar de încălcare legilor civile.

Pofta ne face vinovați de a nu ne încrede în Dumnezeu. Noi mărturisim că El are puterea să împlinească toate nevoile noastre. În schimb, atunci când dăm voie ca o inimă poftitoare să ne domine viața, noi arătăm că vrem să ne luăm viața în propriile mâini și să-i asigurăm ce credem noi că este cel mai bine.

POFTA DESCONSIDERĂ LEGEA LUI DUMNEZEU
Pofta poate fi un păcat care are efecte devastatoare, chiar mai mari decât pot avea toate celelalte păcate menționate în decalog. Priviți cum se poate întâmpla lucrul acesta:

-v. 3 – câți nu am pus banii sau posesiunile mai presus de Dumnezeu ?
-v. 4-6 – câți nu ne plecăm în fața altarului materialismului și nu cădem în fața altarului lui Dumnezeu ?
-v. 7 – mulți iau în deșert Numele lui Dumnezeu în efortul lor de a obține anumite lucruri.
-v. 9-11 – mulți desacralizează ziua Domnului în efortul de a face bani.
-v. 12 – părinți care-și neglijează copiii, iar ca efect sunt tot mai mulți copii care-și uită părinții.
-v. 13 – dintr-o poftă nesăbuită poate am ucis.
-v. 14 – pofta a distrus multe cămine.
-v. 16 – a spune minciuni este un rezultat al unui spirit poftitor.
-v. 17 – pofta dă naștere la acte fără control.

Pofta este un păcat înaintea lui Dumnezeu. Din pricina aceasta Domnul Isus ne-a lăsat anumite avertizări clare împotriva influenței ei în viețile noastre (Luca 12: 15, Psalmul 10: 3, Marcu 7: 21, 22).

POFTA ÎL RESPINGE PE DUMNEZEU
Ea dovedește o pierdere a credinței. Când umblăm după ce nu avem, noi spunem simplu că Domnul nostru nu poate să îngrijească de nevoile noastre. În scimb, El ne-a promis că va îngriji de toate nevoile noastre (Filipeni 4: 19). Evrei 13: 6 și 1 Timotei 6: 6-8 sunt versete pline de învățături în privința aceasta. Cineva spunea foarte bine că „în drumul după mai mult s-ar putea să pierdem ce deja avem”.

Pofta demonstrează și o pierdere a credincioșiei. Se prea poate să devenim sclavii lucrurilor pe care ni le dorim. Aici este problema motivației. Niciodată lucrurile nu trebuie să fie peste Dumnezeu.

CONCLUZIE:
Epicur a spus așa: „Dacă vrei să-l faci pe un om fericit, nu-i adăuga posesiuni și bani, ci stăvilește-i poftele.”

Pastor Ioan COCIRTEU