Proorocie din 15 noiembrie 2009

( Aici este vorba despre prima înviere şi răpirea)

Este aşa. Nu puteţi să ajungeţi acolo unde v-aţi propus, decât dacă veţi fi găsiţi în Mine, adică trăind în Mine, ca şi Mine. Numai acela care va fi găsit în Mine, va fi luat cu Mine. Foarte puţini vor fi găsiţi rămaşi în Mine. Să nu creadă cineva că va fi luat cu Mine, dacă nu va fi găsit în Mine. Va fi luat la Mine, numai acela care în acea clipă va fi în Mine, netrăind în nici o nelegiuire.

Nu aveţi nici o pregătire. Nu vă pregătiţi. Să ţineţi bine minte, că numai acela care va fi găsit atunci în Mine, va fi luat cu Mine. Pentru a fi găsit în Mine, trebuie ca de pe acum să fiţi în Mine. Puteţi să spuneţi acum că sunteţi în Mine, şi trăiţi acum viaţa Mea sfântă? Atunci, cum credeţi că atunci veţi fi găsiţi în Mine? Atunci pe loc, nu se poate! Pregătirea trebuie făcută acum. Lăsaţi toate celelalte lucruri, pe care Eu nici NU le bag în seamă.

Nu puteţi fi găsiţi în Mine, dacă daţi o aşa de mare importanţă acestei vieţi, şi vă ocupaţi aşa de mult de ea în toate privinţele. Să nu vă mai intereseze celelalte lucruri.

Acesta e ultimul stadiu, să fiţi găsiţi în Mine. De aceea au putere toate aceste duhuri, pentru că acum NU sunteţi găsiţi în Mine. De aceea vi se întâmplă tot felul de lucruri.

În Mine nu sunt aceste preocupări pe care le aveţi voi. Mintea voastră nu e schimbată. Să aveţi mintea Mea şi gândul Meu. Pe Mine nu M-a interesat nici unul dintre lucrurile care vă preocupă pe voi. Încontinuu vă preocupă aceste lucruri. Pe primul plan nu trebuie să fie acestea! De aceea, duhurile au putere asupra voastră, căci preocuparea voastră nu este să fiţi găsiţi în Mine. Celelalte lăsaţi-le!

Aţi citit în Cuvântul Meu, că Eu am fost preocupat cu lucrurile de pe Pământ? Voi numai de aceste lucruri sunteţi preocupaţi şi le daţi prea multă importanţă. Nu puteţi fi găsiţi în Mine, dacă sunteţi preocupaţi (Matei 6. 19-33) de aceste lucruri pământeşti. Ele oricum vor veni şi se descurcă singure (Matei 6. 34)!

Vegherea înseamnă ca în fiecare moment să vă verificaţi fiecare acţiune, să vă ocupaţi numai de lucrurile de sus. Foarte grea e vegherea!

Toate lucrurile evoluează spre rău din zi în zi, cu cei care sunt copiii Mei, pentru că voi imediat cedaţi. Nu aveţi preocupări duhovniceşti totale şi continue.

Nu trebuie să vă intereseze aceste lucruri. A căuta (Matei 6. 33) Împărăţia Mea înseamnă să lăsaţi aceste lucruri, căci ele (Matei 6. 34) se vor ocupa de ele!

Unul după altul cad din credinţă (1 Tim. 1. 19) Aceasta se întâmplă pentru că nu se ocupă  (Matei 6. 33) numai de lucrurile de sus. Aşa sunt vremurile. Ca să fiţi găsiţi în Mine, trebuie să aveţi numai preocupări de sus. Este aşa. Orice om care va fi găsit în Mine, va fi luat cu Mine, şi nu are nici una dintre preocupările pe care le au ceilalţi oameni. Lăsaţi orice preocupare şi să nu vă îngrijoraţi (Matei 6. 25) nici chiar de cele vitale, de azi pe mâine. Mă voi ocupa Eu de ele (Matei 6. 26). Este aşa cum vă spun. Lăsaţi lucrurile pământeşti (Ef. 5. 5), ele nu trebuie să fie pe primul plan. Vegherea trebuie să fie pe primul plan.

Voi trebuie să fiţi ostaşi, luptători! Nu cu greutăţile pământeşti trebuie să vă luptaţi. Lupta voastră trebuie să fie de altă natură. Să nu vă luptaţi pentru viaţa pământească. Voi trebuie să luptaţi să fiţi găsiţi în Mine. Pentru aceasta trebuie să vă examinaţi fiecare vorbă, gând, faptă. Vegherea este pândă. Trebuie să vă pândiţi pe voi înşivă, pentru ca să nu spuneţi nici o vorbă nefolositoare (Matei 12. 36), nici una. Întâi vă vin în minte anumite lucruri, şi apoi le spuneţi. Să nu ajungeţi să le spuneţi! Să nu ajungeţi să faceţi lucruri rele!

Cum puteţi spune că sunteţi în Mine?

Aceasta e lupta voastră. Trebuie să fiţi ostaşi veghetori (Matei 26. 41), nimic altceva. Pânda voastră trebuie să fie continuă. Trebuie să luptaţi (Ef. 6. 12) cu duhurile care vor să vă ducă în iad. Nu trebuie să aveţi nici o vorbă rea, gând rău sau faptă rea. Dacă nu înţelegeţi e foarte rău! Dacă încearcă un gând  rău să încolţească în mintea voastră, să-l respingeţi (2 Cor. 10. 5) din start, aceasta înseamnă veghere. Să nu rostiţi (Ef. 5. 10-12) cuvinte rele. Vegherea e o pândă, e grea de tot! Vegherea înseamnă să nu spuneţi nimic, să alungaţi gândul, să nu-l rostiţi şi să nu îi permiteţi să devină faptă rea.

Vegherea este o autoverificare continuă, şi o nelăsare ca să iasă de la voi, a nici unui lucru care nu este din Mine. Citiţi cum M-am comportat Eu când am fost pe Pământ (1 Petru 222-23).

Trebuie să vă verificaţi încontinuu fiecare: gând, vorbă, faptă, ca să nu mai faceţi fapte rele.

Cine va fi găsit în Mine, gândeşte (1 Cor. 2. 16) ca Mine. Când spuneţi o vorbă rea sau faceţi o faptă rea, NU sunteţi în Mine.

Alungaţi orice gând rău, rugaţi-vă ca să nu se materializeze într-o vorbă sau faptă rea. Aşa sunt timpurile. Nu se poate altfel.

Toţi cei ce nu veghează astfel, nu vor fi găsiţi în Mine. Asta e ţinta voastră acum, să fiţi găsiţi în Mine. Acum nu sunteţi în Mine.

Ce să spun altceva decât aceste lucruri? Starea voastră nu e bună! Ţineţi bine în minte: cei care vor fi găsiţi în Mine, şi apoi vor fi răpiţi, nu fac nici una dintre faptele oamenilor din lume (Gal. 4. 9-11).

Vegherea voastră trebuie să fie continuă. Vegherea constă în verificare, să vedeţi dacă aveţi gânduri, vorbe şi fapte rele.

Lucrurile evoluează din ce în ce mai rău, pentru că oamenii încep să se lepede (2 Tes. 2. 3) de Mine, adică să se lepede de modul Meu de gândire, de vorbire, de trăire.

Dacă acum vă găsiţi în Mine, înseamnă că veţi fi găsiţi şi atunci în Mine. [Atenţie mare! Înseamnă că trăim vremurile când se împlineşte proorocia din Apoc. 22. 11].

Altfel nu se poate. Este imposibil. Să vă verificaţi în fiecare secundă, fracţiune de secundă! Şi noaptea, în somn, trebuie să vegheaţi ca să nu daţi curs nici unui gând care să vă ducă la a acţiona în mod rău.

Aceasta trebuie să fie singura voastră preocupare continuă şi constantă: vegherea, adică verificarea continuă. Dacă vorba nu e de la Mine, tăceţi! Nu mai faceţi fapte rele! Respingeţi imediat gândurile rele şi nu le lăsaţi să se materializeze în vorbe rele şi în fapte rele! Voi trebuie să faceţi aşa. V-am dat putere să faceţi aşa. Dar voi lăsaţi puterea Mea şi nu o folosiţi. Asta e viclenie. Cereţi mereu putere.

V-am dat puterea Mea. Acum trebuie s-o folosiţi. Trebuie să luptaţi ca să nu spuneţi nici o vorbă rea, să nu faceţi nici o faptă rea. Trebuie să alungaţi imediat din minte orice gând rău. Dacă cei din jur au gânduri rele, spun vorbe rele, fac fapte rele, voi nu trebuie să faceţi ca ei.

Situaţia voastră e foarte gravă, pentru că nu sunteţi în Mine, şi atunci nu veţi putea să fiţi în Mine, dacă nu sunteţi de pe acum în Mine.

Trebuie să vegheaţi, adică să vă examinaţi fiecare acţiune. Vegherea este pândă.

Acţiunile voastre rele nu sunt făcute în Mine. Tăceţi. Prin vorbele voastre, faceţi multe acţiuni rele. Să staţi în rugăciune continuă şi să aveţi gândul Meu, şi atunci nu veţi mai avea gânduri rele.

Starea voastră e din ce în ce mai rea. Dacă nu faceţi aşa, ca de acum să fiţi găsiţi în Mine, nici atunci nu veţi fi găsiţi în Mine.

Proorocie din 09. 05. 2010

Rău nu este ceea ce se întâmplă, ci răutatea e că nu ascultaţi ceea ce v-am spus mereu. Nu căutaţi Împărăţia Mea, ci toate celelalte lucruri. Dacă aţi căuta mai întâi (Matei 6. 33) Împărăţia Mea, atunci aţi avea gândul spre Mine şi nu aţi mai vorbi nimic. Eu am vorbit (Ioan 12. 49) puţin, numai lucrarea pe care am avut-o.

Mâna Mea e alături de voi. Inima Mea e alături de voi. Atenţie la ceea ce vorbiţi, pentru că voi trebuie să semănaţi cu Mine.

Nu e timp de altceva.

Nu puteţi trăi ca Mine, pentru că nu vreţi. Cu asta vă pierdeţi timpul toată ziua: tot ceea ce spuneţi e nefolositor, TOTUL. Eu nu am vorbit decât numai ceea ce Mi-a fost dat, nimic altceva. Asta trebuie să faceţi, ca să aveţi mântuire, nu cum faceţi voi. Nu vă puteţi ruga neîncetat, pentru că vorbiţi neîncetat.

Dacă aţi fost trimişi, atunci vorbiţi, în rest tăceţi.

Eu nu am vorbit nimic nefolositor (Ioan 8. 26). Faceţi şi voi la fel.

Cum vă rugaţi neîncetat? Mintea voastră e ocupată cu ceea ce vorbiţi.

Aşa veţi începe, acesta e începutul. Trebuie să începeţi odată, cu gura (Iacov 3. 5-15). Acesta e începutul. Nu vă mai plângeţi. Rar trebuie să mai deschideţi gura. Numai dacă vă trimit, să vorbiţi ceea ce vă spun Eu.

Voi nu vreţi să începeţi.

Vor veni lucruri şi mai rele. Nu e bună nici o preocupare a voastră. Vi se pare că e bună (Luca 8. 18)! Asta e ceea ce v-am spus de multă vreme. Voi refuzaţi să faceţi.

Dacă mintea voastră va fi curată şi vorba curată, atunci nu veţi mai vorbi ce nu trebuie. Asta înseamnă să necinstiţi Numele Meu: să vorbiţi mereu tot felul de lucruri. De aceea starea voastră e dezastruoasă. Mă necinstiţi, vorbind încontinuu.

Timpul trece în defavoarea voastră. Fiecare moment l-aţi pierdut vorbind diferite lucruri care NU trebuie vorbite. Nu vorbiţi nici din Cuvântul Meu, nimic nu e bine cât vorbiţi inutil. Cum credeţi voi că semănaţi cu Mine? Eu nu am vorbit nici un cuvânt inutil. Ăsta e unul dintre lucrurile pe care trebuie să le faceţi ca să trăiţi ca Mine.

Nimic din ceea ce vă preocupă, nu e bine. Nimic din ceea ce nu trebuia spus, Eu nu am spus. Aşa să faceţi şi voi.

Gândurile voastre nu sunt bune. Asta e starea voastră. Rea! Am spus că sunteţi veştejiţi şi aţi rămas neroditori. De multe ori v-am spus. Seva Mea nu poate trece prin uscăciunea voastră. Nu puteţi rezolva nimic prin ceea ce spuneţi. Nu puteţi nimic. Numai cei care trăiesc ca Mine şi fac cuvintele din Biblie, numai pe aceia îi pot folosi. Din aceştia îmi aleg oamenii care merg mai departe. Aş vrea să vă folosesc, dar voi nu vreţi. Nu pot folosi aceste vase murdare, care vorbesc ce nu trebuie şi au alte preocupări.

Voi nu puteţi să rezolvaţi nimic din ceea ce vreţi voi, pentru că împotrivirile sunt mari. Nu veţi face nimic dacă NU trăiţi ca Mine şi nu ascultaţi de Mine. Astfel, sunteţi uscaţi (Ioan 15. 6) şi seva nu poate trece prin uscăciune.

Vi se pare că lucraţi alături de Mine. Voi lucraţi singuri, şi nu e nici un rezultat. V-am chemat la slujbă, dar NU vreţi să lucraţi.

Trebuie să lucraţi după regulile pe care le impun Eu: inimă curată (Matei 15. 18), gând curat şi să nu mai vorbiţi nimic. Respectaţi regulile! Acest lucru trebuie să-l ştiţi bine.

Copiii Mei nu au nici un fel de ambiţie. Voi aveţi ambiţie, mândrie şi orgoliu. Eu n-am avut acestea. Asta este, nu se poate altfel! Nu trăiţi ca Mine şi voi faceţi numai de la voi. Eu n-am făcut nimic de la Mine, am făcut ceea ce trebuia să fac. Voi nu faceţi ceea ce trebuie, ci ceea ce vreţi voi. Voi să faceţi numai ceea ce vi se porunceşte de sus (Ioan 3. 27). Dacă nu auziţi (F. A. 9. 4-6) ce vă spun, să nu mai faceţi nimic.

Faceţi prea multă gălăgie, şi nu auziţi glasul Meu. Numai călăuziţi de Mine trebuie să fiţi. Degeaba mergeţi. Dacă continuaţi aşa, va fi rău. Lucrurile acestea le ştiţi. Vi le-am mai spus. Alte lucruri nu am ce să spun.

Sunt zilele din urmă, nu trebuie să vă intereseze. Bolile sunt din cauza acestei uscăciuni spirituale.

Preocupările voastre vă sunt mai dragi decât Cuvântul Meu. Aceasta e situaţia voastră. Aveţi gândurile voastre, preocupările voastre, ceea ce vreţi voi şi nu Cuvântul Meu.

Rugăciunea neîncetată nu se poate face decât când trăiţi ca Mine. Cine rămâne în Mine (Ioan 6. 56; 15. 6-7) şi Eu în el, atunci poate rugăciunea neîncetată (1 Tes. 5. 17). Trăiţi în păcatul (1 Sam. 12. 23) acesta neîncetat: că nu vă rugaţi permanent.

Aveţi scris tot în Cuvântul Meu, dar nu împliniţi! V-am spus la fiecare în parte, să nu vă intereseze de cel de lângă voi, numai dacă Eu vă trimit special la el.

Cum să auziţi călăuzirea Mea, dacă voi faceţi gălăgie? Nu auziţi nimic!

Eu nu v-am spus că e uşor acest lucru. Problema este că voi nu vreţi să vă chinuiţi deloc şi continuaţi modul vostru de viaţă de până acum. Asta înseamnă lupta: să tăceţi, nu să vorbiţi!

Eu nu am spus nici un singur cuvânt inutil, niciodată. Voi spuneţi vorbe goale (2 Tim. 2. 16), necinstindu-Mă zi şi noapte. Dacă Eu făceam aşa, Îl necinsteam pe Tatăl. Nu se face ce faceţi voi, zi şi noapte. Din cauza aceasta starea voastră e rea. Începeţi să vă rugaţi neîncetat, trăind ca Mine.

Vă întrebaţi de ce vin şi peste voi, nenorocirile care vin peste lume? Pentru că sunteţi ca ei, nu ascultaţi Cuvântul Meu şi NU trăiţi ca Mine.

Dacă aveţi gândul curat, inima curată şi nu mai vorbiţi, atunci călăuzirea Mea vine pe parcurs.

Cum vă ocupaţi de Împărăţia Mea, dacă NU trăiţi ca Mine? Toţi ştiu, din ce în ce mai mult lucruri din Cuvântul Meu, şi voi ştiţi. Începeţi cu începutul. Cu lucrurile făcute de formă, nu puteţi ajunge în Împărăţia Mea. Vă prefaceţi că vă rugaţi. Veniţi la Mine numai când aveţi probleme, şi foarte rar mai veniţi să Îmi mai mulţumiţi pentru câte ceva. Trebuie să veniţi la Mine non-stop. Asta înseamnă să trăiţi ca Mine, să vă rugaţi neîncetat. Păcat că nu vă rugaţi (1 Sam. 12. 23) neîncetat, pentru că nu trăiţi ca Mine. Nenorocirile vor fi şi peste voi, dacă NU trăiţi neîncetat ca Mine.

Eu nu am făcut niciodată aşa ceva. Chiar dacă spuneţi lucruri care nu sunt bune, spuneţi-le la rugăciune. Vorbiţi cu Mine, nu între voi. Vorbiţi numai la rugăciune, nu între voi. Voi vorbiţi numai între voi şi cu alţi oameni. Nu aţi înţeles că trebuie să vorbiţi numai cu Mine şi nu între voi?

Dacă nu vi se dă ce cereţi, este pentru că nu trebuie să vi se dea.

Vreau să vorbiţi numai cu Mine, nu între voi.

Dacă Eu vă trimit, atunci vorbiţi, altfel nu. Cuvintele pe care trebuie să le spuneţi, vi le dau Eu.

Ca să fiţi lucrători, trebuie să respectaţi regulile. Vorbiţi numai cu Mine, nu între voi, cum faceţi voi. Faceţi linişte, şi veţi auzi călăuzirea Mea. Cum credeţi voi că sunteţi în slujba Mea, dacă voi Mă necinstiţi pe Mine? Acum NU sunteţi lucrătorii Mei! Aţi fost sau veţi fi!

Vorbiţi strictul necesar. Vreau să vorbiţi cu Mine, dar voi vorbiţi cu alţii!

Dacă se mai poate face ceva cu un copil al Meu, spre binele lui, Eu fac. Vorbiţi numai cu Mine. Dacă Eu vă trimit, vă şi spun ce trebuie să vorbiţi (Exod 4. 12; Matei 10. 19; F. A. 2. 4). Nici o propoziţie pe care o spuneţi voi nu este de la Mine! De aceea au venit nenorocirile, şi vor veni şi mai multe. De aceea, copiii Mei vor suporta nenorocirile care vor veni (Matei 24. 13; Apoc. 13. 7).

Gândul curat, inima curată şi să nu vorbiţi!

Nimic din ceea ce faceţi nu e după voia Mea. Să tăceţi, să nu mai vorbiţi. Nu auziţi călăuzirea Mea. Vorbitul, povestitul, chiar şi când vorbiţi din Scriptură, nu vorbiţi cuvintele pe care vi le spun Eu!

Mulţumiţi mai mult pentru că încă mai sunteţi pe picioarele voastre. Atât. Altceva nimic.

Uscăciunea voastră e mare, dacă şi după această rugăciune continuaţi să faceţi la fel ca şi până acum.

Vorbirea voastră (1 Petru 4. 11; 2 Ioan 9-10) nu trebuie să fie cu întâmplări sau chiar cu acele cuvinte din Biblie pe care Eu nu vă spun să le spuneţi. Mult prea mult inutil, aţi spus până acum.

Omul mântuit, tace, nu vorbeşte despre: politică, întâmplări, bolnavi, ce se întâmplă în casa voastră, în jurul vostru, în lume. Omul mântuit nu vorbeşte. El acţionează, se roagă. Nimic nu rezolvaţi dacă vorbiţi. Starea voastră e dezastruoasă. Nu vreţi să vă puneţi lacăt buzelor, să vorbiţi numai cu Mine? Chiar dacă vă provoacă cineva, să nu răspundeţi. Aşa am făcut şi Eu (Marcu 14. 60-61; 15. 29-32) când m-au provocat, nu am vorbit.

Singurul vostru model sunt Eu (Evrei 3. 1). Se poate face aşa. Citiţi în Biblie cum am făcut Eu. Eu am tăcut şi am vorbit doar ce Mi-a spus Tatăl. Tot ceea ce spuneţi, e inutil. Dacă vă trimit Eu la o persoană, să-i vorbiţi ce spun Eu. Nu e potrivit să spuneţi lucruri din Cuvântul Meu dacă nu sunt potrivite pentru persoana respectivă. Din Cuvântul Meu să nu vorbiţi oricum, oricând. În Cuvântul Meu să vedeţi că există mesaje care nu pot fi spuse în orice loc la orice persoană, în orice timp. Vorbiţi numai ce vă spun Eu.

Mesajul respectiv poate fi bun pentru o anumită persoană la un moment dat, iar pentru alţii nu e bun în momentul respectiv. Au fost situaţii când Eu am oprit (F. A. 16. 7) ca să fie transmis un mesaj. Să mergeţi când vă spun Eu, unde vă spun Eu şi cui vă spun Eu să vorbiţi.

Dacă faceţi voia voastră şi nu voia Mea, NU veţi fi mântuiţi. Voi aveţi impresia că faceţi voia Mea! Cum ştiţi că este voia Mea dacă NU auziţi limpede şi clar vocea Mea? Nu o auziţi din cauza zgomotelor din duh, minte, gură.

Sunteţi jos, la bază. Nu vă mai preocupaţi de a şti, căci ştiţi destul. Staţi pe loc, NU mai faceţi nimic fără să vă trimit Eu. Dacă vorbiţi neîncetat şi nu auziţi vocea Mea neîncetat, cum puteţi să spuneţi că faceţi voia Mea? Voia Mea e să staţi pe loc şi să acţionaţi numai când vă spun Eu ce să faceţi şi unde să mergeţi.

În viaţa voastră de zi cu zi, trebuie să tăceţi şi să vă rugaţi, astfel duhul vostru să vorbească cu Mine. Să nu mai vorbiţi cu buzele voastre. Nu trebuie să se audă. Eu Îl aud pe duhul vostru. Vreau să văd că veţi face aşa. Dacă nu faceţi voia Mea, nu puteţi fi cu Mine. Numai cei ce fac voia Mea neîncetat şi nu vorbesc, vor fi cu Mine. Veghere (Marcu 13. 37) înseamnă: înfrânare, pândă. Înainte să vorbiţi, trebuie să vă gândiţi dacă ce vreţi să vorbiţi este de la Mine. Orice vorbiţi, despre: politică, lume, întâmplări, evenimente, nu mai trebuie să vorbiţi. Orice spuneţi voi, sunt vorbe goale (2 Tim. 2. 16).

Dacă vă trimit Eu, să vorbiţi numai mesajul pe care vă spun Eu să-l spuneţi şi nimic altceva în plus. Eu până acum nu v-am trimis să spuneţi lucruri de la voi. Vorbiţi cu Mine, nu între voi.

Opriţi-vă şi încetaţi să mai vorbiţi între voi, şi rugaţi-vă neîncetat la nivel de duh. Aceasta e voia Mea şi a Tatălui, şi cine face (Ioan 14. 24) astfel va fi mântuit (Matei 24. 13.

Dacă a-ţi înţeles mesajul Meu şi vreţi să ascultaţi de Mine, de acum încolo să fiţi atenţi când vreţi să deschideţi gura. Să nu vorbiţi decât dacă ştiţi că ce vreţi să vorbiţi este de la Mine. Asta înseamnă veghere: o înfrânare totală, a sta la pândă asupra voastră şi nu asupra altora. Dacă veţi face aşa, încă vă mai pasă de Mine, de Cuvântul Meu şi de mântuirea voastră. De voi depinde mântuirea voastră, de gura voastră (Ps. 78. 36; Ezec 33. 31; Matei 15. 8), de voinţa voastră, de libera alegere (Deut. 30. 19; Ier. 21. 8) a voastră, de ceea ce veţi face după cele ce v-am spus.

Proorocie din 16. 05. 2010

Nu se poate întâmpla ca Eu să nu vin, atunci când un copil al Meu se roagă pentru lucruri (adică numai Împărăţia cerului) care sunt după voia Mea.

Rugăciunile pe care le faceţi trebuie într-adevăr făcute prin Duhul Meu, nu după capul vostru. Voi puteţi face tot felul de rugăciuni, dar mai întâi să Mă chemaţi pe Mine, ca să fiţi plini. Sunteţi goi, puterea Mea o pierdeţi imediat. Dacă nu sunteţi cu puterea Mea în voi, nu puteţi face nimic. Dacă nu sunteţi plini de Duhul Sfânt, nu faceţi nimic pentru voi şi în lucrarea Mea. Puteţi să nu păcătuiţi de dimineaţă până seara, dar dacă nu sunteţi plini de Duhul Meu, nu puteţi rezolva nimic pentru lucrarea Mea. Citiţi în Cuvântul Meu, că toţi lucrătorii Mei, aveau puterea (Luca 9. 1; Matei 10. 1; Marcu 3. 13; 6. 7) Mea peste ei. Dacă nu sunteţi plini de Duhul Meu, nu puteţi lucra. Dacă nu trăiţi după Cuvântul Meu (Ioan 15. 7), nu puteţi fi plini de puterea Mea. De aceea, trebuie să chemaţi Duhul Sfânt peste voi, ca să curăţească vasele voastre murdare. Să ştiţi că puterea Mea trebuie s-o chemaţi neîncetat la lucru asupra voastră să vă curăţească. Iată o rugăciune făcută după voia Mea, că aţi chemat Duhul Sfânt asupra voastră, şi de aceea am venit.

Cum să nu vin, când văd din când în când şi câte o rugăciune făcută după voia Mea? Nu e suficient ca să nu păcătuiţi şi să trăiţi după Cuvântul Meu. Poate că mulţi fac asta. Aşa sunt ei. Le place să facă bine, nu le place complicaţia. Nu se poate ca să fiţi lucrători cu Mine, decât dacă sunteţi umpluţi cu puterea Mea. Altfel nu puteţi lucra nimic. Aduceţi-vă aminte din Cuvântul Meu, de la Moise încoace. El era bun, ce bun era, dar l-am umplut cu puterea Mea. Dacă nu-l umpleam, nu era bun de nimic.

Cereţi puterea Mea asupra voastră. O umplere cu Duhul Meu curăţă murdăria. Foarte repede pierdeţi puterea Mea. Vă goliţi. Tot ce vă înconjoară face să pierdeţi puterea Mea repede şi să fiţi goi, să aveţi vasele goale. Cum credeţi că e posibil să fiţi cu Mine cu vasele goale, fără puterea Mea? Puteţi să vă străduiţi să faceţi totul la nivelul minţii, dar dacă nu aveţi puterea Mea, nu faceţi nimic. Duhul Meu este cel care lucrează, nu voi.

Aveţi vasele goale pentru că nu chemaţi puterea Duhului Sfânt în permanenţă asupra voastră în orice loc, căci cu puterea voastră nu puteţi face nimic. Aşa am făcut Eu cu ucenicii Mei. Le-am dat puterea Mea. Ce au făcut cu ea? Au pierdut-o. Le-am dat putere mare (Marcu 3. 13; 6. 7) peste toate bolile, duhurile. Au pierdut-o toţi, s-au lepădat de Mine (Ioan 6. 60, 66). Şi voi aţi pierdut-o. Cum să faceţi rugăciuni cu mintea voastră, sau din duhul vostru? Trebuie să cereţi putere. Să vă umplu. Apoi să vă rugaţi prin Duhul Meu. Nu faceţi rugăciunile cum trebuie! Aşa cum am spus în Cuvânt în multe locuri şi cum am spus femeii samaritene, să vă rugaţi (Ioan 4. 23-24) prin Duhul Sfânt. Mai întâi să chemaţi puterea Duhului Meu asupra voastră. Apoi puteţi cere ceva, porunci sau face lucrarea Mea. Altfel nu puteţi face, că sunteţi goliţi de puterea Mea. Imediat o pierdeţi. Când intraţi în băltoaca din jurul vostru o pierdeţi, cu toate spurcăciunile voastre. După un simplu dialog, o pierdeţi. Ce rugăciune este aceea pe care o faceţi prin duhul vostru? Nu are valoare. V-am mai spus acest lucru, dar nu ţineţi seama de Mine! Rugăciune aşa trebuie s-o faceţi, dar n-aţi mai făcut de mult aşa: întâi să-Mi cereţi să vă umplu de puterea Mea, şi apoi să-Mi cereţi alte lucruri. De aceea n-au rugăciunile voastre nici o valoare, căci nu sunt făcute după Cuvântul Meu. Nu aţi văzut efectele rugăciunilor voastre, pentru că nu le-aţi făcut după Cuvântul Meu. De ce nu împliniţi porunca de a vă ruga prin Duhul Sfânt?

Rugăciunea trebuie să fie după Cuvântul Meu. Adică trebuie făcută prin Duhul Meu. Asta se poate doar dacă mai întâi veniţi să vă umplu de puterea Mea şi de Duhul Meu. Orice cuvânt nefolositor face să pierdeţi puterea. Aşa au făcut şi ucenicii. După ce le-am dat putere la toţi, unul a devenit îndrăcit (Ioan 6. 70), şi-au pierdut credinţa, etc. Apoi, le-am mai dat putere şi au avut-o, pentru că veneau mereu şi cereau (F. A. 4. 29-31) putere. Aşa trebuie să faceţi şi voi. Puterea mea o pierdeţi prin: vorbire, comportare, etc. Trebuie să trăiţi după regulile din Cuvânt. Mai întâi rugaţi-vă şi cereţi să vă umplu cu Duhul Meu, apoi celelalte. Altfel, nu veţi mai putea rezista. Să cereţi ca să vă umplu pe voi mai întâi. Cum vă rugaţi voi pentru îndrăciţi, dacă nu sunteţi plini de Duhul Meu? Ce faceţi voi fără puterea Mea, e foarte rău. Aceste lucruri vi le-am mai spus şi nu le faceţi. Aceasta e ordinea la rugăciune, v-am reamintit-o. Vreau să faceţi aşa. V-am spus demult aceste lucruri. Le ştiaţi. Întâi cereţi puterea Mea, căci veniţi goliţi la rugăciune, va veni Duhul Sfânt şi vă va umple cu putere şi veţi putea lucra.

Eu vreau oameni cu care să lucrez, dar n-am! Din aceia care lucrează după  regulile din Cuvântul Meu.

Întâi cereţi umplerea cu Duhul Meu. Cereţi-o mult. Apoi rugaţi-vă pentru alte lucruri. Nu împliniţi Cuvântul Meu, după regulile Mele, şi faceţi rugăciuni cu puterea voastră, cu mintea şi cu buzele voastre.

Înainte de orice altă rugăciune, cereţi cu toată fiinţa voastră să fiţi umpluţi cu puterea Mea, şi mintea voastră să fie limpede, să nu aveţi nimic în ea. Chemaţi puterea Mea, şi ea vine! Ea se simte. Vine o cercetare puternică, inconfundabilă. Aţi văzut ce au făcut primii Mei ucenici. S-au lepădat toţi (Matei 26. 56; Ioan 18. 17, 25, 27) de Mine, pentru că s-au golit de puterea pe care le-am dat-o. A doua oară le-am dat puterea Mea (F. A. 2. 2-4), pentru că aveau nevoie de ea. Ei n-au cerut-o, dar le-am dat-o. Acum voi ştiţi: cereţi puterea Mea.

Când vă rugaţi pentru lucruri grave, cum credeţi voi că puteţi să faceţi altfel, decât după regulile Mele? Trebuie ca mai întâi să cereţi puterea Mea peste voi, iar voi a-ţi făcut invers. De aceea nu primiţi, că nu faceţi după Cuvântul Meu, adică nu vă rugaţi prin Duhul Sfânt. Voi nu faceţi după Cuvântul Meu.

Când veniţi la rugăciune, starea voastră e jalnică. Vă goliţi de puterea Mea mereu. Cereţi mereu umplerea cu puterea Mea. Eu vin. Curăţ vasul murdar şi pun în el Duhul Meu. Citiţi în Cuvânt, despre cei care aveau vasele golite de puterea Mea au rămas pe dinafară (Matei 8. 12). Nu-mi trebuie vase goale. Acestea sunt vremurile. Cereţi puterea Mea, ca să puteţi lucra. Rugăciunea să o faceţi plini de puterea Mea. Să nu fiţi vase goale. Aceste rugăciuni au efect: cereţi puterea Mea, cu toată fiinţa voastră şi o s-o simţiţi bine cum vă copleşeşte foarte tare. Apoi, urmează umplerea cu puterea Mea. Când simţiţi că sunteţi plini cu puterea Mea, mijlociţi pentru aceia care vreţi. Aşa e scris în Cuvântul Meu. Aşa să faceţi.

Proorocie din  23. 05. 2010

Indiferent cât timp a trecut pe calea pocăinţei, trebuie să înţelegeţi că tot copii ai Tatălui din cer sunteţi. De multe ori vă întrebaţi de câţi ani sunteţi ai Mei şi credeţi că sunteţi superiori faţă de cei întorşi de curând. Sunteţi tot copii, de ce acţionaţi singuri? Chiar şi în ultima clipă a vieţii tot copii sunteţi şi trebuie să vă luaţi după voia Tatălui. Voi vreţi să lucraţi singuri. Amintiţi-vă în fiecare moment al vieţii că tot copii sunteţi şi atunci sunteţi total dependenţi de Tatăl din cer. Dacă un copil de pe pământ ar lucra de capul lui, aşa mic ca voi, s-ar termina imediat cu el, ar fi biruit de răul care-l înconjoară. Aşa că trebuie să stea de mână cu tatăl. Voi de ce nu staţi de mână cu Mine. Trebuie să staţi de mână cu Mine. Cum credeţi că puteţi cu mâna voastră murdară să vă atingeţi de sfinţenia Mea. Nu puteţi.

Băgaţi de seamă că lucrurile nu sunt cum credeţi voi, sunt altfel. Aşa cum un copil de pe pământ stă de mână cu tatăl său, trebuie să staţi şi voi de mână cu Mine. Cum credeţi că se poate uni răutatea, necurăţia cu sfinţenia Mea. Eu stau cu mâna întinsă spre voi, dar sfinţenia Mea nu se poate atinge de nesfinţenia voastră. Mă lăsaţi cu mâna întinsă. Nu se poate asigura legătura. Duhul Meu e sfânt, El nu se poate uni cu ceva care nu este sfânt, nu e bun, nu este desăvârşit şi care nu e ca Mine.

Nu există legătură (2 Cor. 6. 14-15) între sfinţenie şi răutate, sfinţenie şi urâciune, sfinţenie şi o comportare rea. Nici atunci când veniţi la rugăciune nu vreţi să staţi de mână cu Mine. Măcar în acel moment să staţi de mână cu Mine. Cereţi puterea Mea să vă curăţească ca să puteţi sta de vorbă cu Mine. Sunt lucruri peste care nu trebuie să mai treceţi, pentru că degeaba veniţi, dacă nici în acel moment nu veniţi să cereţi puterea Mea să vă curăţească, căci sunteţi murdari. De aceea v-am spus ca mai întâi să cereţi puterea Mea. Nu pot să am părtăşie, colaborare, legătură intimă cu voi.

Eu pot să vă poruncesc, şi voi să executaţi ceva, dar aceea este spre nenorocirea voastră.

Părtăşia fiului cu tatăl său trebuie să fie altfel. Între fiul şi tatăl pământesc curge acelaşi sânge. Degeaba veniţi la rugăciune murdari. Să înţelegeţi foarte bine din Cuvântul Meu. Le ştiţi foarte bine şi să le aplicaţi aşa cum trebuie. Degeaba le ştiţi dacă nu le aplicaţi. Puţini le ştiu aşa ca voi.

La rugăciune trebuie să aveţi o legătură strânsă, o unire totală cu Mine. Nu există unire între sfinţenia Mea şi goliciunea voastră de orice lucru bun, desăvârşit. Eu sunt sfânt (Lev. 19. 2; 20. 26). Sfinţenia Mea nu se poate uni cu nesfinţenia voastră. De aceea am spus în Cuvântul Meu că rugăciunea se face prin Duhul Sfânt, pentru că El vă sfinţeşte şi atunci puteţi fii în legătură cu Mine.

Voi nu înţelegeţi nimic ce vă spun, de aceea nu faceţi. Nu se poate să vă rugaţi neîncetat şi să vă rugaţi (Prov. 28. 9; Ps. 109. 7) prin Duhul Sfânt, dacă nu sunteţi sfinţiţi de Duhul Sfânt. El vă curăţeşte şi vă sfinţeşte. E greu să faceţi ceea ce spun Eu, nu e nimic spectaculos, strălucitor pe dinafară, e o trudă.

Eu când m-am rugat am transpirat. Este trudă mare, nimic poleit, nimic spectaculos. Luaţi modelul Meu, Eu nu am făcut spectacole. M-am dus departe de oameni. Eu am trăit la rugăciune acele momente intens. Nu e nimic spectaculos la rugăciune, e o trudă.

Cereţi umplerea Mea, puterea Duhului Sfânt asupra voastră. Aceasta nu are nimic spectaculos, este ceva foarte simplu, facil. Rugăciunea este parte din smerenia pe care trebuie să o aveţi. Trebuie să priviţi rugăciunea exact cu ochii cu care trebuie privită, şi să-i acordaţi atenţia cuvenită. Cum credeţi că se face zdrobirea voastră? Ea se realizează în multe feluri. Ea se face şi la rugăciune, care este o trudă, nu se face formal şi nu în grabă. Trebuie să înţelegeţi că rugăciunea nu e un ritual, nu e un act aşa cum aţi mânca sau aţi bea. Voi credeţi că eu sunt la dispoziţia voastră? Este o luptă şi o mare trudă la rugăciune. De ce credeţi că Eu am avut aşa o mare trudă pe pământ?

Trebuie să înţelegeţi că nu puteţi avea părtăşie cu Cel Sfânt dacă nu sunteţi sfinţi. Altfel, degeaba vă rugaţi. Oricum un câştig aveţi la rugăciune, căci în aceste momente nu faceţi răutăţile voastre obişnuite. Chiar dacă nu faceţi rugăciuni în modul cum v-am poruncit Eu în cuvânt, totuşi în timpul rugăciunii nu faceţi acte necugetate şi răutăţi.

Dacă nu faceţi rugăciunea cum trebuie, adică prin Duhul Sfânt, cum aşteptaţi răspuns de la Mine? Ca să vă dau ce cereţi şi să aveţi părtăşie cu Mine, trebuie să veniţi la Mine cu sfinţenie.

Cereţi mai întâi, ca Eu să vă umplu cu Duhul Meu, să vă curăţesc, şi atunci veţi face cum e scris în cuvântul Meu, să vă rugaţi prin Duhul Sfânt. Aşa trebuie să faceţi ca să aveţi beneficii totale la rugăciune. Nu puteţi să le aveţi pentru că nu faceţi aşa cum scrie în cuvântul Meu. Eu v-am spus să vă rugaţi neîncetat, ca să fiţi sfinţi neîncetat. Eu sunt sfânt neîncetat. V-aţi gândit la aceasta vreo dată? Cum vă rugaţi neîncetat, dacă voi NU sunteţi sfinţi neîncetat? La rugăciune trebuie să se deschidă cerul dacă voi aţi fi sfinţi, sfinţenia Mea s-ar uni cu sfinţenia voastră. Asta e. Tainele acestea mari nu le ştiu mulţi. De ce NU le aplicaţi? Eu sunt sfânt (Lev. 20. 26; 1 Petru 1. 16). Rugăciunea prin Duhul Sfânt înseamnă ca duhul vostru să se unească cu Duhul Sfânt, să se realizeze unirea dintre voi şi Mine, adică dintre duhul vostru şi Duhul Meu. De aceea am spus în cuvântul Meu, să vă rugaţi prin Duhul Sfânt.

Ce faceţi voi nu e rugăciune. E ceva care aduce acel mic beneficiu, ca fizic, în timpul când vă rugaţi nu faceţi răutăţi. Rugăciunea pe care am făcut-o Eu pe pământ nu era aşa cum faceţi voi. Rugăciunea e o mare trudă. Să cereţi cu ardoare, ca puterea Mea să vă sfinţească. Asta e nenorocirea voastră, că NU acordaţi importanţă rugăciunii şi nu o faceţi prin Duhul Sfânt. Ce faceţi voi e nimic, totuşi e un timp câştigat că nu faceţi răutăţi. E grea rugăciunea. Eu m-am rugat cu sudoare, cu sânge. Nu e nimic spectaculos la rugăciune, ci e zdrobire mare. Nu poate fi mântuit decât cel care are duh zdrobit. Cereţi puterea Mea, Duhul Meu Sfânt ca să vă sfinţească, ca să vă puteţi ruga prin Duhul Sfânt. Ce faceţi voi nu e rugăciune. Faceţi aşa cum v-am spus. Rugăciunea prin Duhul Sfânt e o comunicare cu Mine. Pentru a comunica cu Mine, trebuie să fiţi sfinţi. Dacă în timpul rugăciunii aveţi diverse gânduri şi  preocupări, nu e bine. Să uitaţi total de voi, altfel nu sunteţi sfinţi. Dacă sunteţi cu mintea trează la lucrurile voastre, aceea nu e rugăciune. Daţi-mi Mie mintea, duhul, sufletul. Mintea să o aveţi goală ca Eu să pot să scriu în ea. Când sunteţi preocupaţi de ale voastre şi sunteţi conştienţi de preocupările voastre, aceasta nu e sfinţenie. Ca rugăciunea să fie corectă trebuie să fiţi sfinţi. Numai cei care au sfinţenia (Lev. 11. 45; 19. 2; 20. 7, 8, 26; 1 Petru 1. 15-16) necesară se vor uni cu Mine. Sfinţenia este un lucru greu pentru voi, dar posibil. Sfinţenia înseamnă o debarasare de TOT. În timpul rugăciunii, voi trebuie să fiţi sfinţi, ca şi Mine. Să nu aveţi nici un gând sau preocupare în mintea voastră. Dacă aveţi gânduri şi preocupări în timpul rugăciunii, aceasta nu e sfinţenie. Sfinţenia e incompatibilă cu orice preocupare aţi avea în timpul rugăciunii. Acum înţelegeţi de ce sunt aşa de rari cei care vor fi cu Mine.

Sfinţenia este o despărţire de TOT ce vine din firea voastră rea şi o unire cu Mine. Dezlipiţi-vă de gândurile voastre. Nici nu veţi mai avea disponibilitatea de a vorbi verzi şi uscate dacă veţi proceda aşa cum v-am spus. Nu vă va mai arde de acele lucruri. Nu aveţi preocupările pe care vi le-am spus! Aceasta e o condiţie de mântuire din cuvântul Meu: asemănarea cu Mine. Aici trebuie să ajungeţi. N-aţi ajuns. N-aţi ajuns nicăieri, dacă în timpul rugăciunii nu sunteţi sfinţi, uniţi cu Mine. Dacă veţi proceda aşa cum v-am spus va fi bine de voi. Orice relaţie cu orice om din lume firesc, vă duce în băltoaca cu mizerii. Copiii Mei caută legătura cu Mine neîncetat. Numai dacă Eu îi trimit să se ducă acolo în noroi, pentru un timp limitat, să se ducă, şi să facă (Osea 1. 2; 3. 1) numai ce le-am spus Eu. Aceasta să ştiţi, şi să faceţi aşa. Lăsaţi-le pe toate celelalte! N-aţi văzut că orice discuţie firească, înseamnă o tăvălire în băltoacă? Nu mai trebuie să vă placă astfel de preocupări care vă depărtează de Mine. Orice relaţie cu oameni nemântuiţi nu e bună, vă depărtează de Mine. Dacă Eu vă trimit la ei, să le spuneţi ceea ce vă spun Eu. Se poate să faceţi aşa. Orice legătură cu astfel de oameni, vă trag spre fundul prăpastiei.

Cum credeţi voi că vă puteţi ruga neîncetat dacă vorbiţi neîncetat cu oamenii nemântuiţi? Chiar dacă le spuneţi lucruri din cuvântul Meu, pe care Eu nu v-am trimis să le spuneţi, nu e bine. Lupta e pe viaţă şi pe moarte. Faceţi rugăciunea neîncetată dacă sunteţi sfinţi. Rugăciunea e o comuniune cu Mine. Vă goliţi repede de puterea Mea prin orice relaţie cu orice om. Trebuie să semănaţi cu Mine, atât, pentru a fi mântuiţi. Să lăsaţi nimicurile şi gunoaiele voastre. Tot ce am spus şi ce am făcut Eu, era de sus. Orice discuţie pe care am avut-o, orice lucrare pe care am făcut-o, aşa trebuia făcută, chiar dacă voi nu aţi înţeles, fie vorba, fie acţiunea, fie lucrarea Mea.

Ca să faceţi şi voi aşa, trebuie să fiţi total dependenţi de Mine. De aceea, trebuie să cereţi puterea Mea. Numai o putere mare vă poate ajuta să trăiţi ca Mine ca să fiţi mântuiţi. Asta v-am spus. Pentru a vă ruga neîncetat, trebuie ca neîncetat să fiţi ca Mine: sfinţi, desăvârşiţi. Să cereţi puterea Mea şi o să faceţi ceea ce trebuie să faceţi. Altfel nu se poate. Aştept să faceţi aşa. Orice preocupare care nu e bună, să o lăsaţi. N-aveţi putere şi fără ea nu puteţi face nimic, pentru că NU sunteţi sfinţi. Să nu vă amăgiţi, că dacă nu păcătuiţi şi respectaţi porunci de ale Mele, sunteţi după voia Mea. Trebuie să aveţi puterea Mea în voi. Asta e important. Începeţi să vă rugaţi neîncetat şi atunci veţi avea şi dragoste atât pentru Mine cât şi pentru toţi ceilalţi. Dar nu puteţi să vă rugaţi neîncetat fără puterea Mea şi sfinţenia care vine de la Mine. De aceea, chemaţi permanent Duhul Sfânt şi puterea Mea în voi. Ucenicii Mei au reuşit în lucrările lor căci le-am dat puterea Mea. Nu puteţi face rugăciuni neîncetat fără puterea Mea. Celelalte le-aţi putea face, dar asta nu. Fără puterea Mea (Ioan 3. 27) totul e în van. Prin puterea Mea se deosebeşte omul mântuit (Ioan 14. 12) de cel nemântuit. Cel care se roagă neîncetat, are sfinţenie prin puterea Mea pe care o cere de la Mine. Asta e marea deosebire dintre cei mântuiţi şi cei nemântuiţi. Cei nemântuiţi pot împlini poruncile Mele, pot asculta cuvântul Meu, pentru că le place să fie corecţi, dar nu sunt mântuiţi pentru că nu fac asta în sfinţenie şi în unire cu Mine. Nu există mântuire decât prin unirea cu Mine. Pentru unirea cu Mine trebuie să cereţi puterea Mea în voi, şi ea va face să împliniţi şi pe toate celelalte porunci. Despărţiţi de Mine şi de puterea Mea nu puteţi face nimic (Ioan 15. 4). Asta înseamnă să fiţi mântuiţi: să existe o legătură între voi şi Mine, o părtăşie cu Mine, o trăire cu Mine, să cereţi puterea Mea, ca să aveţi sfinţenie, ca să vă uniţi cu Mine, sfinţenia pe care v-o dă Duhul Sfânt.                      

DESCOPERIRE DESPRE CUM VOM FI MÂNTUIȚI

(Este o descoperire ce a fost făcută unei surori din America, dar eu aici,   am scos numai lucrurile foarte grave, de aceea, luați seama ce se spune pentru MÂNTUIRE.

„Într-o seară îmi era aşa de urât –(spune sora) -, şi am zis mamei mele că vreau să mă duc la magazin să cumpăr lână, şi mama mi-a zis: „bine, du-te”. Era 8, 30 seara. Am intrat într-un magazin, şi nu am găsit lână. Am plecat rapid, să caut alt magazin de unde să pot cumpăra lână. Am oprit la alt magazin, dar nici acolo nu am găsit. Eram aşa de amărâtă şi de supărată, căci luminile magazinelor se stingeau rând pe rând şi se anunţa închiderea. Aproape de ieşire, era un raion de cosmetice, cu fel de fel de vopsele de ochi, de unghii, de păr, şi unghii false.

Eu, mi-am zis: „Doamne, ce aş putea să-mi cumpăr, aş vrea să cumpăr cât mai multe”!

În momentul acela, a venit aşa o poftă peste mine, şi mi-am luat numai unghii de lipit, cel mai tare lipici, şi am plecat acasă, era ceasul 12, 30 noaptea. Acasă, m-am apucat să-mi lipesc unghiile false. Le-am lipit şi m-am culcat. Dintr-o dată, în somn, a venit un glas aşa de puternic şi mi-a zis:

„Suflete, suflete, de ce ţi-ai spurcat mâinile în faţa Mea? Iar eu am zis: „Dar cine eşti tu”? . Şi din nou glasul a întrebat:

„Suflete, de ce ţi-ai spurcat mâinile înaintea Mea”? Iar eu am zis: „Dar tu cine eşti”?

Din nou glasul a întrebat: „Suflete, de ce ţi-ai spurcat mâinile înaintea Mea”? Şi din nou am răspuns, parcă nervoasă:

„Dar tu, tu cine eşti”? Şi când am zis a treia oară, am văzut o persoană în alb de la umăr în jos, şi-a ridicat mâinile şi am văzut semnul cuielor în palme, şi a zis: „Eu sunt Iisus care te-am răscumpărat prin moarte, ca să-ţi dau viaţa veşnică. Scoală-te chiar în clipa aceasta, dezlipeşte-ţi acelea de pe degete, căci în noaptea aceasta, vreau să-ţi descopăr taine.

Dar eu am zis: „Doamne Iisuse, cum pot să mi le dezlipesc, când eu am luat cel mai tare lipici, doar când cresc unghiile mele mari, le tai şi scap de ele, nu pot să le dezlipesc. Şi El mi-a zis: „Dacă ai să vrei, vei putea cu ajutorul Meu să scapi de ele, iar dacă nu le vei scoate, şi te va prinde zorii dimineţii cu aceasta pe mâini, atunci vrăjmaşul îţi va aduce plăcerea să porţi inel, are să-ţi aducă plăcerea să-ţi tai părul, să-l vopseşti, să-l încreţeşti, să umbli cu fuste scurte, tot felul de plăceri are să-ţi aducă vrăjmaşul ca să te depărteze de calea Mea, ca să-ţi pierzi MÂNTUIREA.

Scoală-te chiar în clipa aceasta”: Iar eu am zis: „Doamne Iisuse, vreau să-Ţi văd faţa”. Şi El mi-a zis: „În starea în care te-am găsit în clipa aceasta, cu nici un chip nu vei putea să-Mi vezi faţa”. S-a făcut o zguduitură puternică şi o lumină mare, şi m-am trezit.         M-am apucat să-mi dezlipesc unghiile, dar foarte greu am putut, cu dinţii. Am mers şi le-am aruncat la gunoi, apoi am venit înapoi şi m-am întins în pat. Era ora 1: 30 noaptea, şi m-am gândit: „Doamne, ce lucrare ai cu mine”? şi am vrut să mă culc, dar nu am apucat să adorm, că a şi apărut Domnul Iisus şi mi-a spus: „prinde-te de poala hainei Mele şi vino după Mine”. Nu ştiu să mă fi ţinut de haină, şi nu ştiu nimic, numai am văzut că plec.          Plecam, plecam, îmi vedeam corpul pe pat, şi copiii dormind. Afară era noapte, am ajuns la stele, şi mi-a spus aşa:

„Opreşte-te şi priveşte biserica din care faci parte”. Şi am zis: „Da Doamne Iisuse, văd, ştiu”. Şi mi-a zis: „Nu vezi, nu ştii; taina aceasta vreau să ţi-o descopăr.

Priveşte la biserica din care faci parte, şi uită-te”. Când am privit, aşa când intri în adunare, ţi se pare că toţi sunt buni şi pocăiţi, dar în adevăr, numai Dumnezeu ştie ce se petrece în adâncul inimii. Am văzut surori care în timp ce se predica, se vopseau pe buze şi pe ochi, se parfumau, erau rari cei care ascultau Cuvântul Domnului. Apoi mi le-a arătat pe acelea care erau în fuste scurte, şi erau şi bărbaţi, care păcătuiau, fiindcă le pofteau. Mi-a spus aşa: „Vai, vai, vai va fi de cel ce păcătuieşte, dar mai vai va fi de acela prin care vine prilejul de păcătuire. Aspră Îmi va fi judecata cu acela care aduce prilejul de păcătuire în Templul Meu”. Atunci, din nou am zis: „Doamne Iisuse, vreau să-Ţi văd faţa”, căci Îl vedeam doar de la umeri în jos. Avea o haină lungă, strălucitoare, fără nici o cusătură, foarte albă, mai curat ca tot albul din lume, era străvezie de albă, şi mi-a spus că nu-I pot vedea faţa în starea în care m-a găsit în noaptea asta.

Apoi, a început să-mi spună cu privire la starea bisericilor: „Cele care îşi vor smulge sprâncenele, CU NICI UN CHIP NU VOR VEDEA FAŢA MEA. Cele care îşi vor lipi unghii sau le vor vopsi, CU NICI UN CHIP NU VOR VEDEA FAŢA MEA. Cele care umblă în pantaloni, CU NICI UN CHIP NU VOR VEDEA FAŢA MEA. Cele care se vor farda, îşi vor vopsi faţa, ochii, buzele, CU NICI UN CHIP NU VOR VEDEA FAŢA MEA. Cele care îşi taie părul, şi-l vopsesc sau îl încreţesc, CU NICI UN CHIP NU VOR VEDEA FAŢA MEA. Cele care poartă lănţişoare, inele, verighete, cercei, CU NICI UN CHIP NU VOR VEDEA FAŢA MEA. Atunci, L-am oprit, şi am zis: „Doamne Iisuse, toate poartă inele şi verighete, ce au să fie cu ele, căci Tu ai spus printr-o proorocie, - că toată casa voastră v-am sortit-o mântuirii - ce are să fie cu ei, că poartă verighete şi inele?

Atunci mi-a spus aşa: „Tu să spui, gura ta să nu tacă, să spui ce-ţi arăt în noaptea aceasta, în lungul şi latul pământului. Aceia ce vor asculta şi vor primi cuvintele Mele, anul acesta va fi un an de îndurare, un an de pace şi binecuvântare. Iar aceia care se vor poticni din cei din planul Meu de mântuire, care au să se împotrivească, am să-i lovesc cu o boală ne-vindecătoare, şi am să-i pun la pat şi am să-Mi întorc faţa de la ei, şi au să urle ca leii, dar am să le las boala ca să-i fac ca aurul şi să-i iau la Mine, dar mulţi vei vedea că se vor duce la pierzare”.

„Tu, să spui, ca nu cumva să-ţi cer socoteală; femeile să poarte batic, nu de două degete, ci aşa; - şi mi-a arătat – din faţă până în spate, lung, dacă nu, aspră va fi judecata Mea”. Mi-a spus: „Vino după mine”, şi mi-a arătat ceva îngrozitor, era îngrozitor, foarte îngrozitor. O mulţime mare de lume, fără număr, era într-un geamăt, erau într-un chin, dar nu erau în foc. Spre stânga un pic, era o flacără foarte puternică foarte mare, şi mi-a zis: „Vezi focul acela mare? – da i-am zis – Va fi înfierbântat de trei ori mai tare, şi vor fi legaţi şi aruncaţi toţi acolo în foc”. Mi-a arătat trei bărbaţi şi mi-a spus: „Aceştia au fost PĂSTORI ai bisericii, dar au ajuns în locul acesta”.

L-am întrebat: „Doamne Iisuse, dar de ce sunt aici”? Şi mi-a zis: „îţi dau prilejul să-i întrebi chiar tu, de ce au ajuns aici”.  

Am întrebat pe unul dintre ei: „Tu de ce ai ajuns aici”? Şi atunci mi-a zis: „Când s-au făcut strângeri pentru săraci, orfani, văduve sau cei necăjiţi, eu luam banii şi îi împărţeam prima dată familiei mele, iar la văduve şi săraci, la orfani sau la cei necăjiţi, am dat aşa, ca printre degete, ca să nu se audă vorbe, de aceea sunt aici.

Pe al doilea l-am întrebat: „ Tu de ce eşti aici”? Şi mi-a răspuns: „Sunt aici din pricină că atunci când vesteam Cuvântul Domnului, Domnul Iisus îmi descoperea păcate de moarte pentru persoane, păcat de curvie, preacurvie, omor, furt, nenorociri mari, iar eu nu spuneam nimic, le acopeream, şi de aceea sunt aici, căci trebuie să se ceară socoteală din mâinile mele”.

Pe al treilea l-am întrebat: „Tu de ce eşti aici”? Şi mi-a răspuns: „Sunt aici, din pricină că atunci când trebuia să mă duc la o înmormântare, la un priveghi, eu mă duceam ori la nuntă ori la logodnă. Când trebuia să vizitez un bolnav, când trebuia să intru la o văduvă, nu aveam timp pentru astea. Când trebuia să intru la un orfan să-i dau un cuvânt bun, nu aveam timp, aveam lucrurile mele acasă, familia mea, nu aveam timp. Când îşi întindea mâna la mine un sărac, eu nu aveam de unde, pentru că aveam nevoie pentru mine însumi, nu aveam şi pentru alţii, de aceea sunt în locul acesta”.

Apoi Domnul mi-a zis: „Vino după Mine”, şi s-a deschis o uşă unde stătea popor pentru judecată. Acolo era multă lume, erau un pic mai diferiţi, toţi stăteau pe scaune, dar nu era bine nici acolo, era foarte neplăcut, un miros de pucioasă, şi atunci am întrebat: „Doamne Iisuse au să fie aceştia mântuiţi”? El mi-a zis: „Au să fie, dar nu toţi, dar mai este totuşi o speranţă pentru ei şi o nădejde.

La al treilea cer, mi s-a descoperit raiul, era totul de o frumuseţe de negrăit, nu exista ceva mai frumos decât acolo. Era un miros plăcut, altceva decât pe pământ, fără cuvinte. Erau crini albi înfloriţi, dar mult mai frumoşi, foarte strălucitori, fiecare petală strălucea în culori, iar mirosul era ca de crin, dar mult mai plăcut şi mai puternic. Acolo era ca dimineaţa de primăvară, şi bătea un vânt cald care ducea mirosul plăcut de crini. Atunci când bătea vântul acela cald cu miros de crini, am zis: „Doamne Iisuse, dacă ar veni un bolnav în locul acesta şi ar mirosi mirosul acesta, s-ar vindeca, - şi mi-a spus: „Chiar că s-ar vindeca”.

Acolo fiecare cânta în limbi prin Duhul Sfânt. Fiecare cânta cântări minunate cu melodii minunate, foarte frumoase, şi atunci a spus Domnul Iisus cu glas puternic: „Poporule, poporule, STĂRUIŢI ASTĂZI DUPĂ DUHUL SFÂNT, căci nimeni nu va putea ajunge în locul acesta fără Duhul Sfânt.

Cât de bune fapte vei face pe pământul acesta, cât de darnic ai fi, cât de pocăit ai fi, dacă nu ai Duhul Sfânt, trebuie să treci pe la judecată. Ce te împiedică astăzi poporule să ai Duhul Sfânt? PĂCATUL?

„Mărturiseşte-te, căieşte-te, bate şi ţi se va deschide, cere şi negreşit vei căpăta, ca în ziua judecăţii să nu spui că nu ai auzit şi nu ai ştiut.       Astăzi sunt încă îmbrăcat în haina milei, astăzi cere şi ţi se va da. Astăzi mărturiseşte-te şi vei fi iertat, căci mâine, se prea poate să fiu în haina de judecător, astăzi este prilejul”, şi din nou s-a tras un semnal puternic de alarmă, şi din nou mi-a spus să spun de fuste scurte, de păr tăiat, vopsit şi încreţit. Şi când mi-a spus atunci de păr tăiat, am spus: „Doamne Iisuse, şi eu mi-am tăiat părul, şi eu am umblat în pantaloni”. Atunci mi-a zis: „Ţi-am vorbit, ca în ziua judecăţii să nu spui că nu ai ştiut”.

Şi tot mereu mi-a repetat, femeile care vor purta inele, verighete, cercei, lănţişoare, farduri, vopsele pentru faţă, ochi, păr, buze, unghii, unghii false, care îşi vor smulge sprâncenele, CU NICI UN CHIP NU VOR VEDEA FAŢA MEA.

(nota scriitorului: Femeilor, SURORILOR, NU vă jucaţi cu mântuirea voastră, lăsaţi-vă aşa cum va ţesut Dumnezeu în pântecele mamelor voastre)-.        

Dacă aş veni chiar în noaptea aceasta să-mi răpesc Biserica, numai două suflete din biserica din care faci parte, sunt gata pentru răpire (dintr-o biserică de 3000 de persoane).

Eu care am făcut cerul şi pământul, şi tot ce există pe el, am despărţit marea de uscat şi uscatul de mare, oare nu am făcut Eu potrivit făptura omenească? Oare nu am dat Eu culoarea potrivită la unghii? Oare nu am făcut Eu părului culoarea potrivită?

TREBUIE OARE cioplit – tăiat - şi vopsit, făcându-l după voia diavolului?

TREBUIE OARE? Ah, mare şi aspră va fi judecata cu cel care va auzi şi nu se va trezi, căci astăzi sunt îmbrăcat în haina milei, dar mâine? Voi fi îmbrăcat în haine de judecător. Eu sunt un Dumnezeu milos, sunt un Dumnezeu bun, dar sunt şi o sabie cu două tăişuri.

Mi-a spus: „Mult mai mult Mi-a fost planul Meu să-ţi arăt, dar pentru că satana s-a băgat şi ai făcut voia lui şi ţi-ai pus unghii, ai împiedicat lucrarea Mea, şi nu ţi-am arătat tot. Dar gura ta să nu tacă, să spui în lungul şi-n latul pământului ce ţi-am arătat. Tu să nu taci. Să mărturiseşti totul, tot ce ţi-am arătat Eu că am să fac, din gură în gură, din veste în veste, şi oamenii să audă, dar tu nu tăcea, datoria ta este să spui. Vei primi săgeţi, chiar palme, dar tu să nu taci, căci nu vor lovi în tine, ci vor lovi în rănile Mele.

Tu să pui capul în jos, căci n-au să lovească în tine, ci au să lovească în rănile Mele, şi aspră va fi judecata pentru cei ce lovesc în rănile Mele”.

Să spui la poporul Meu, că în scurtă vreme, am să lucrez într-un capăt de pământ, am să lucrez o mare lucrare, de care toţi au să se minuneze, chiar tot pământul are să audă această lucrare, şi într-o vreme şi jumătate, am să intru în Biserică, am să intru cu o lucrare de zguduire, am să zgudui Biserica din temelii, şi numai aceia care astăzi vor sta tare pe temelie, vor rămânea”.

Când m-am coborât jos în pat, când şi cum, nu ştiu, dar deodată m-am trezit pe pat. Eram foarte amorţită, foarte rece ca un mort. A durat cam patru ore toată lucrarea. Limba în gură îmi era amorţită şi nu o puteam mişca deloc, dar mintea îmi judeca. Şi am zis: „Doamne Iisuse ce s-a întâmplat”? , - căci nu puteam să-mi dau seama ce-i cu mine, mă gândeam că am stat prea mult în pat şi am amorţit.

A venit dintr-o dată o putere, o mare lumină şi un zguduit, şi a apărut Domnul Iisus şi mi-a zis: „Am venit să-ţi aduc aminte ce am lucrat cu tine în noaptea aceasta, ce ţi-am arătat, ca nu cumva vrăjmaşul să-ţi fure din minte ce ţi-am arătat.          

Mărturiseşte la poporul Meu, lucrarea ce ai văzut-o în noaptea aceasta”.  

Oameni buni, mi-a fost greu să încep să spun; două săptămâni după ce Domnul mi-a arătat lucrarea, nu am spus nimic. M-am temut. Tot felul de gânduri şi lucruri mi-au venit prin minte. Atunci am avut un cuvânt din partea Domnului într-o seară de rugăciune, şi mi-a spus aşa:

„Dacă nu ai să spui lucrarea Mea, am să te lovesc cu o boală în trupul tău şi am să-Mi întorc faţa de la tine, astăzi mărturiseşte lucrarea Mea”.

Nu mult timp a trecut, şi aşa o durere de rinichi m-a luat, stăteam în pat şi ziceam că nu mai pot. Am stat vreo 3-4 zile în pat, şi orice făceam, aveam dureri mari, şi atunci am zis: „Doamne Iisuse, vindecă-mă, că am să spun în lungul şi-n latul pământului, vindecă-mă. După ce am zis lucrul acesta, nu ştiu cât timp a trecut, şi am observat că nu mă mai dor rinichii, şi nici în ziua de astăzi nu mă mai dor, şi sunt sănătoasă. Fiți binecuvântați toți care veți lua seama la această descoperire.

VREMEA SFÂRŞITULUI

SÂNTANA- ARAD-IULIE 2011

              Nu-i vremea, în care să plece capul pe perna nepăsării – zice Domnul, ci o vreme scurtă de pregătire, o vreme care se apropie de FINALUL ei, şi care a purtat vremea pregătirii, în numărătoarea ce-a fost însemnată - zice Domnul. Şi pentru-că a avut grijă viclenia diavolească, să facă lustruirea  unor trâmbiţe false, care să trâmbiţeze şi să vestească într-o vreme ca aceasta (F. A. 20. 29, 30; 1 Cor. 11. 19; 1 Tim. 4. 1), treziri deosebite şi vremi de har, voi cereţi lumină din lumina ce coboară de sus – zice Domnul - şi nu fiţi nici lesne crezători (1 Ioan 4. 1)), şi nu vă număraţi nici între cei ce se înşiruie cu grămada în dosul celor (Ezec. 34. Ioan 10. 11, 12) ce fac astfel de trâmbiţări, care induc în eroare şi care aduc o stare de debusolare, în aşa fel, încât cel ce aude astfel de trâmbiţări, nu ştie ce să creadă. Pentru că, cei ce fac astfel de trâmbiţări false, VOR AVEA PUTEREA (Matei 7. 22; Apo. 13. 13, 14), chiar să facă unele semne şi minuni vădite ( Matei 24. 24), ca să-şi acorde credibilitate lucrării de amăgire. Voi cereţi lumină din lumina ce coboară de sus (Ioan 1. 9; 3. 20, 21; 12. 36, 46), şi fiecare în dreptul lui, să ceară putere de deosebire – zice Domnul, pentru că, iată vremea, şi iată, taina vremii, - zice Domnul. În această vreme de pregătire, scurtă, Eu am hotărât, ca pe ai Mei – zice Domnul, să-i îmbrac cu putere, cu putere de rezistenţă, pentru vremea care VINE.

              Şi pentru că această vreme de pregătire se apropie de FINAL (Matei 24. 4-13), am hotărât, ca din loc în loc, pe ai Mei să-i înştiinţez şi să trag semnale de alarmă, pentru-ca să înţeleagă, că vremea pregătirii e scurtă, scurtă – zice Domnul. Şi pregătirea se face în odăiţă (Matei 6. 6), pentru că, cel ce îşi vrea viaţa, este nevoie să preţuiască părtăşia în odăiţă (Matei 6. 6) – zice Domnul. Pentru că DA şi Amin, acolo în odăiţă vor fi coborâte veşminte de protecţie, acolo în odăiţă va fi coborâtă pacea peste duhul minţii – zice Domnul. Pentru că iată, cei ce se pretind că ţin în mâinile lor soarta omenirii, au lucrat la confecţionarea unor planuri, despre care şi-au zis, că nu pot să dea greş, şi au zis în obrăznicia lor, că nici chiar Eu însumi nu le voi putea sta împotrivă. Până acolo au mers în obrăznicia lor, încât s-au trezit că sunt suverani, în a decide soarta omenirii. Şi pentru că de multă vreme, se luptă să-şi pună pe rol de împlinire planurile ticluite în dosul uşilor închise, Eu, - zice Domnul, le-am stat împotrivă până acum, pentru că am hotărât o vreme de pregătire, intensivă, pentru ai Mei – zice Domnul.      Şi pentru că, asta-i vremea de pregătire, voi preţuiţi-o, pentru că nu-i mult, şi se ajunge la un ŢĂRUŞ (Zaharia 10. 4) al schimbării, pe care la înfipt însă-şi dreapta Mea –zice Domnul. Şi de acolo se va da libertate acţiunii planurilor ticluite în ascuns.

              Ca să fie pus pe rol de împlinire, s-a lucrat la confecţionarea unei plase, uriaşe, şi s-a aşezat fiecare ochi de plasă, în jurul unei fiinţe, în aşa fel, încât, atunci când se vor activa pârghiile acestei plase, şi vor căuta să fie strânse ochiurile plasei, s-a zis că nici o persoană, nici un suflet, nu va putea să scape din această prindere, din acest laţ. În aşa fel s-a ticluit plasa ţesută, încât s-a zis, cu siguranţă, victimele ne aparţin. Cine are urechi de auzit să audă.

              Şi pentru că Eu, într-o vreme ca aceasta, pe ai Mei sunt nevoit să-i desprind de unele ancorări de glie, de unele legături omeneşti, pentru ca la vremea potrivită, să-i pot scoate din acest sistem diabolic, să nu vă uimească metodele de lucru ce vor fi folosite, şi să înţelegeţi, că-i dovada îndurării Mele pentru voi, care lucrează desprinderea – zice Domnul. Şi peste ai Mei, am să aşez protecţie, aşa cum se aşează un clopot de sticlă, peste cei ce trebuie să beneficieze de ocrotirea Mea. Şi se va da o lege, un decret, şi la prima lege dată, când se va activa frânghiile plasei să fie strânse, din pricina clopotelor de ocrotire aşezate peste ai Mei, plasa nu va putea să fie strânsă în totalitate şi pusă pe rol. Şi atunci, cei ce într-o vreme ca aceasta, sunt instruiţi să pornească în urmărirea celor ce poartă numele Meu, vor intra pe rol de activitate, şi vor începe vânătoarea (Daniel 7. 21, 22; Apoc. 11. 7; 12. 17; 13. 7), punânduli-se în faţa fiecăruia dintre voi, acţiunea de alegere, şi fiecare va trebui să iscălească cu mâna lui, dacă rămâne sub ocrotirea Numelui cel poartă, s-au renunţă la Numele cel poartă, iscălindu-şi sentinţa lepădării (Apoc. 14. 12).

              Cei legaţi de glie, cei legaţi de pământ, nu vor putea să renunţe cu uşurinţă, şi vor rămâne în laţul străinului, dar cei ce vor accepta şi vor alege să rămână sub Numele ocrotirii Mele – zice Domnul, vor fi scoşi din sistem, punânduli-se în vedere, să renunţe la multe lucruri, ce pretind că le au. Şi această alegere, va fi dureroasă în popor, pentru că mulţi vor spune, că nu pot să trăiască în strâmtorarea ce li se impune, şi vor ajunge să-şi iscălească sentinţa lepădării. Voi înţelegeţi vremea pregătirii, că-i scurtă, scurtă –zice Domnul. Acolo în odăiţă (Matei 6. 6) coboară încercuirea de ocrotire, clopotul de sticlă al protecţiei Mele, - zice Domnul, şi acolo în odăiţă coboară încrederea păcii. Pentru că, cel ce alege să rămână (Matei 10. 39; 16. 25; Marcu 8. 35) sub protecţia îndurării Mele, - zice Domnul, acela îşi va încredinţa pe deplin soarta vieţii în mâna Mea, şi va avea pace – zice Domnul. Nu se va vătăma, nici de ziua de mâine, nu-l vor apuca nici spaimele morţii, dintre cei ce rămân în numărătoarea celor aleşi (Daniel 11. 32) – zice Domnul.

            Unii, puţini la număr, vor trebui să depună cu viaţa lor,   mărturia încrederii în Mine (Luca 9. 24, 25; 17. 34-36). Dar pentru aceştia, am un har special, am o măsură triplată de putere, cu care am să-i îmbrac, şi vor considera că-i o favoare, ce li se acordă, să plătească cu viaţa lor, mărturia încrederii în Mine. Vor primi cu bucurie această jertfă şi vor primi cu bucurie această lucrare – zice Domnul. Iar ceilalţi, vor beneficia de ocrotirea Mea, într-un mod aparte, şi special, şi Cuvântul Meu va lucra protecţie, cum nici nu vă gândiţi astfel. Şi Eu am să vă port de grijă – zice Domnul -, chiar şi nevoilor omeneşti. E vremea pregătirii, şi-i scurtă, nu-i mult, şi veţi ajunge la ŢĂRUŞUL (Zaharia 10. 4) schimbării, când se va da libertate legilor omeneşti puse la cale în dosul uşilor închise, să fie decretate una după cealaltă, şi însă-şi legile decretate, vor face alegerea în popor, că numai cel ce preţuieşte acum odăiţa (Matei 6. 6) va putea rămâne în numărătoarea celor aleşi – zice Domnul.