Mecanismul acestei vieți creștine pe care-o trăiești are în centrul ei folosința spre expresia bucuriei, vieții… dragostei. Adică nu suntem aici să înghiţim. Nu suntem aici să consumăm. De fapt, ne învârtim într-o roată a dragostei creată de viață care îşi varsă natural surplusul spre folosul altuia. E tensiunea normală a ei. Şi cu cât nevoia pe care o satisface este mai mare, cu atât ceea ce primeşte este mai mult.
Viața este curgere
Viața în sine înseamnă curgere. Iar din această curgere izvorăște sănătatea. Nu ai cum să fii sănătos dacă nu curgi împreună cu ea, dacă nu-i respecți generozitatea și dorința de a binecuvânta, de a crește, de a se perpetua și dezvolta. De fiecare dată când pui dop curgerii din tine, legi un nod pe vena care îți oxigenează și hrăneste emoțiile, sentimentele, rațiunea. Apoi, te întuneci pentru că lumina se lovește de zidurile pe care le ridici din frică, egoism, egocentrism, egolatrie și lăcomie. Nu poți fi viu decât dacă te miști spre celălalt: aproapele, natura… Dumnezeu. Dacă ești în cercul vieții întreținându-i mișcarea.
Nu dăruim, în schimb luăm
Ne-am făcut din obișnuința consumului un remediu pentru neastâmpărul, insațietatea și stresul zilelor noastre. Pentru că nu mai găsim bucurie, satisfacție în nimic. Nu mai există o casă pe care să o construiești pentru familia ta, un câmp pe care să-l calci cu emoție și care-și deschide pântecele pentru a-l însămânța. Muncindu-te în timp ce-l muncești, întărindu-te și adâncindu-te în poezia și filosofia vieții.
Suntem un arhipelag interconectat
Nu ne mai conectăm cu nimic. În schimb ne interconectăm printr-o rețea a înstrăinării. Nu ne mai strângem în brațe și nu ne mai privim în ochi, bucurându-ne de energia pe care-o degajă celălalt. Noi îi spunem progres tehnologic, însă ne adâncim într-un regres emoțional și social. Rețelele de socializare te ajută să vezi mai clar insuficiența din mintea și inima celorlalți. Expun răni și vulnerabilități care nu pot fi înțelese cum se cuvine, lipsind intimitatea unui cadru emoțional construit de experiențe de viață comune și comunicare. Trăim și dezvoltăm un cult al superficialului ridicat la rang de expresie. Nu avem nimic să (ne) spunem, iar prezența cuvintelor și imaginilor adâncește trist acest adevăr mult prea ignorat.
Fii sănătos dăruind!
Ne pierdem în noi înșine pentru că am uitat să primim și să dăruim. Am uitat să lărgim astfel în noi guri prin care binecuvântările vieții să ne hrănească, crească și să se reverse subtilizate prin gesturile, gândurile și sentimentele noastre către ceilalți. Atunci când ești o venă curățată de sângele generozității divine care curge prin tine, tu te vei elibera de blocajele mentale și emoționale care împiedică manifestarea sănătății tale obținute pentru tine de Hrisos. Trebuie să înveți să primești (nu-i ușor deloc) și să dăruiești (poate chiar mai greu de făcut).
Așadar, fii sănătos, acceptând: