Cultul Mariei, conceptul ortodox în lumina Adevărului Biblic

Cinstirea sau prea-cinstirea mamei Domnului Isus, a devenit un sistem de cult. Cultul Mariei a luat amploare în Evul Mediu și spre mirarea noastră, tot așa de bine, chiar mai bine, acum în vremea noastră.
Religia babiloniană, care s-a bazat pe tot felul de simboluri misterioase, multe din aceste simboluri au fost transferate în creștinism, începând cu secolul al 4-lea A. D.
Sistemul babilonian, cu influenta lui, a început cu Nimrod, Gen 10:9, culminând la început cu turnul Babel, Gen 11 și va sfârși conform Apocalipsei. (Apoc 14:8; 16:19; 17:5; 18:10)
Enciclopedia ebraică, spune că Nimrod era cel ce-a făcut pe toți oamenii să se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu. Inclusiv precreștinii au acceptat sistemul babilonian, total sau parțial, în închinăciunea lor.
În acel sistem s-a născut și dezvoltat zeița mamă, care naște zei. În muzeele de azi, care păstrează monumente din Babilon, se poate vedea zeița-mamă cu copilul în brațe, așa cum apare în creștinism Maria cu pruncul în brate. O asemenea zeiță mamă, se găsește la toate popoarele, inclusiv la creștini, după secolul al-4-lea.
În Faptele Apostolilor 19:27, apostolul s-a confruntat cu închinarea oamenilor la zeița Diana, la romani și Artemis la greci.
Una dintre cele sapte minuni ale lumii antice, a fost ridicată în cinstea zeiței Diana.
După așa- zisul triumf al creștinismului, începând cu Constantin (312 AD), multi păgâni au trecut la creștinism și după scurt timp, păgânii au adus cu ei și multe din practicile lor religioase. Adorarea lor pentru zeița-mamă din păgânism era atât de puternică încât n-au vrut să abandoneze închinarea sau adorarea acesteia. Conducătorii Bisericii dorind să împlinească dorința lor, de-a avea o zeiță-mamă și dorind înmulțirea membrilor, au făcut din Maria, zeița-mamă a creștinilor.
Maria este numită și regina cerului, aceasta influență păgână o găsim și în Israel (Ieremia 7:18).
Privind închinăciunea la păgâni, zeiței-mamă i se aducea o închinare deosebită, față de închinăciunea adusă de ei zeilor.

Ce spun teologii cultului Mariei?
1. Primul loc intre sfinți îl ocupa Maria.
2. Dumnezeu a promis că Salvarea va veni prin femeie. Vezi Gen 3:15.
3. A fost binecuvântată între femei.  Vezi Luca 1:28.
4. A fost binecuvântată fericită, de poporul din acea vreme.  Vezi Luca 11:27-28.
5. La nunta din Cana, Isus a ascultat-o pe mama Lui. Vezi Ioan 2:2-3.
6. A născut ca și fecioara și a rămas fecioară. Vezi Isaia 7:14.
7. Născând pe Mântuitorul, a devenit mijlocitoarea mântuirii.
În imnurile liturgice se face rugăciunea: „Preasfântă născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi”. Aceasta înseamnă, că ea poate mijloci pentru mântuirea noastră, sau îndupleca pe Fiul ei să ne mântuiască.
În imnurile Bisericii Ortodoxe, Maria este glorificată în forme diferite: pururea fericita, mai cinstita decât heruvimii, ușa cerească, laude aduse fecioarei etc.

Ce spune teologia biblica?

Așa cum observăm, Noul Testament nu face nici o aluzie la Maria, ca având vreo slujba printre femeile care-l urmau pe Domnul, iar apostolii nu o pomenesc în predicile lor sau în epistole.
Din punct de vedere istoric, în primele trei secole nu se observă nici o urmă privind vreun rol al Mariei în planul de mântuire sau de închinăciune în Biserică.
Apariția cultului Mariei, istoria creștină îl menționează după anul 400 A. D. , deci odată cu declinul Bisericii.
1. Dacă în Noul Testament, în primele zile ale creștinismului, nu se face referire la mama Domnului Isus ca ceva deosebit, înseamnă că Maria a rămas o creștină și o sora între surori.
Creștinismul la scurt timp după Rusalii, și-a mutat centru de activitate la Antiohia. Biserica dintre neamuri nu a fost învățată ceva deosebit despre Maria.
2. Maria nu poate fi venerată ca și fecioară, fiindcă ea a mai avut copii.  (Matei 13:55-56; 12:47-50; Marcu 3:31; Luca 8:19; Ioan 2:12; 7:3; Fp. Ap. 1:14; 1 Cor 9:5; Gal 1:19)
Teologii care predică cultul Mariei, explică aceste versete cu frații și surorile, că nu au fost frați, ci verișori. Sunt prea multe referiri pentru a-i considera verișori. Dacă ar fi fost verișori, măcar un singur verset era cu verișori.
3. Noul Testament, precizează că este un singur mijlocitor între om și Dumnezeu.
În 1 Tim 2:1, referirea la mijlocire prin rugăciune, se referă la Biserică, privind rugăciunea, nu o persoană din biserică devenită mijlocitor. Când o întâlnim pe Maria în Fp. Ap. 1:14, după înălțarea Domnului, Maria era între apostoli nu să mijlocească între apostoli, ci se ruga și ea și aștepta Duhul Sfânt făgăduit de Domnul. Deci Maria se afla la rugăciune, având aceleași probleme ca toți ceilalți.

Simion Ioanăș

Puteți citi articolul și aici.